Orașele din România care vor să ardă copaci pentru a avea energie la iarnă. Unde sunt plantați „pomi energetici”
Se apropie sezonul rece, iar companiile de termoficare caută soluții ca să economisească gazul necesar pentru producerea apei calde şi a agentului termic.
Două orașe mari au anunțat deja că au cumpărat cărbuni, dar sunt muncipii care vor să ardă biomasă, adică lemn, rezultat din tăierea salciilor și plopilor. Folosirea biomasei înseamnă și un cost mai mic al gigacaloriei.
Timișoara este primul oraș care anunță că la iarnă, pentru a face economie la gaz, în cazanele care produc apă caldă și agent termic va arde biomasă. Reprezentanții societății de termoficare estimează, în acest fel, o scădere a cantității de gaz cu până la 15 procente.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cristian Amza, administrator special Colterm: „Comparativ cu cărbunele, arde mai repede. Necesită un consum mai mic de gaz decât cărbunele.”
În plus, pentru biomasă nu trebuie achitate certificate de poluare așa cum se întâmplă, de pildă, în cazul cărbunelui și al gazului, iar pentru oamenii din oraș înseamă un cost mai mic al gigacaloriei.
COSTURI CU PRODUCȚIA UNEI GIGACALORII
PRODUCȚIE CU GAZ - 494,3 LEI
PRODUCȚIE CU CĂRBUNE - 230 LEI
PRODUCȚIE CU BIOMASĂ - 189,7 LEI
SURSĂ: COLTERM TIMIȘOARA
Potrivit unui studiu realizat de Clubul Fermierilor în parteneriat cu două universități mari din țară, România are un potențial uriaș pentru culturile energetice din care se produce biomasă.
Câte hectare ar putea folosi România pentru copaci energetici
Avem cel puțin 40.000 de hectare care, anul trecut, au fost declarate la APIA drept suprafață necultivată, pe care am putea pune plopi sau salcii energetice. Suceava, Harghita, Neamț și Bacău sunt județele cu cel mai mare potențial de a produce biomasă dar - izolat - au apărut astfel de culturi și în alte locuri.
Daniel Preda: „Suntem într-o pădure regenerabilă din județul Timiș. Aici, pe 300 de hectare, sunt plantați pomi energetici.”
Alexander Degianski, administrator fermă: „Momentan producem în jurul a 10.000 de metri cubi de biomasă anual, dorim să extindem capacitatea mult mai mult.”
Teodor Vintilă, inginer biotehnolog Universitatea de Științele Vieții Timișoara: „Orice furnizor de energie termică este bine să se focalizeze, să își direcționeze eforturile înspre a-și adapta echipamentele de producere de energie termică astfel încât să utilizeze nu doar gaz metan, nu doar cărbune, păcură, ci și biomasă.”
De pe un hectar pe care sunt plantați plopi energetici se recoltează în medie 40 de tone de lemn brut odată la trei-patru ani. Această cantitate este suficientă pentru a produce biomasa necesară încălzirii unei instituții publice mari sau a unei școli o iarnă întreagă.
