Iranul a transmis Statelor Unite că ar putea reveni la masa negocierilor, dacă Israelul încetează bombardamentele
Emisarul lui Donald Trump și ministrul iranian de externe au discutat de mai multe ori după atacurile Israelului, încercând o soluție diplomatică, relatează Reuters.
Conform acestora, poziţia exprimată de ministrul iranian a fost că Teheranul nu va reveni la negocierile cu SUA asupra programului nuclear iranian decât dacă Israelul încetează bombardamentele asupra Iranului.
Discuţiile au abordat de asemenea o propunere a SUA transmisă Iranului la sfârşitul lunii mai şi care se referă la crearea unui consorţiu regional care să îmbogăţească uraniu pentru Iran în afara acestei ţări, o ofertă pe care Teheranul a respins-o până acum, considerând că dreptul său de a îmbogăţi uraniu în scopuri energetice proprii nu este negociabil.
Totuşi, conform surselor citate, discuţiile telefonice desfăşurate săptămâna aceasta între emisarul american şi ministrul iranian au fost cele mai substanţiale de când Iranul şi SUA au început în aprilie negocierile asupra programului nuclear iranian.
Un diplomat apropiat Teheranului afirmă că Araqchi i-a spus lui Witkoff că Teheranul "ar putea da dovadă de flexibilitate în problema nucleară" dacă Washingtonul ar face presiuni asupra Israelului pentru a pune capăt atacurilor aeriene.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Donald Trump ar fi aprobat planurile
În acest timp, potrivit mai multor mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal, citate joi de agenţia EFE, preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală.
Miza implicării SUA în bombardamentele lansate vineri de Israel asupra Iranului este legată în special de lovirea instalaţiilor nucleare iraniene amplasate în subteran, mai ales uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordo. Pentru a lovi această instalaţie, care se află la circa o sută de metri sub un munte, Israelul are nevoie de bombe puternice anti-buncăr GBU-57, deţinute numai de SUA şi care în plus pot fi lansate numai de bombardierele americane B-2, de care aviaţia israeliană nu dispune, aşadar o asemenea operaţiune necesită implicarea directă a SUA.
Trump a menţinut miercuri ambiguitatea asupra unei implicări militare directe a SUA în campania militară israeliană împotriva Iranului, dar a semnalat că "este prea târziu" pentru negocieri cu Iranul şi a descris această ţară ca fiind practic înfrântă militar după ce atacurile israeliene i-ar fi distrus apărarea antiaeriană. "Probabil o voi face, probabil nu. Vreau să spun, nimeni nu ştie ce voi face", a răspuns Trump unei întrebări primite din partea presei în faţa Casei Albe referitoare la un eventual atac american asupra Iranului.
Bombardamentele israeliene au avariat grav uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, unde Iranul produce uraniu cu o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat marţi că Israelul a reuşit să lovească halele subterane ale uzinei de la Natanz. De asemenea, patru clădiri ale uzinei de conversie de la Isfahan au fost avariate.
Armata israeliană a anunţat joi că a efectuat noi lovituri aeriene asupra mai multor instalaţii nucleare iraniene, în special cele de la Natanz, Isfahan şi Arak, în cea din urmă fiind operaţional un reactor cu apă grea. Un purtător de cuvânt militar israelian anunţase joi de asemenea atacarea singurei centrale atomoelectrice iraniene, cea de la Bushehr, declaraţie ulterior infirmată atât de un oficial israelian cât şi de unul iranian. Rusia, care a detaşat sute de lucrători la centrala de la Bushehr, a avertizat că o eventuală lovire a acestei centrale situate pe ţărmul Golfului Persic riscă să producă o catastrofă similară celei de la Cernobîl.
Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat miercuri că ţara sa nu va negocia cu Iranul şi că Israelul va continua campania de bombardamente până la atingerea obiectivelor, respectiv neutralizarea programului nuclear iranian şi a stocurilor iraniene de rachete balistice, lansate în continuare de Iran asupra Israelului ca represalii.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis la rândul său, la o conferinţă de presă joi, că Israelul nu se va opri până la atingerea acestor obiective. "Obiectivul nostru este dublu: sectorul nuclear şi rachetele balistice. Le vom face să dispară. Suntem pe cale să încheiem această ameninţare", spus el, în timp ce armata israeliană susţine că a distrus deja circa două treimi din lansatoarele iraniene de rachete balistice.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că nu are dovezi conform cărora Iranul ar lucra la producerea unei arme nucleare, deşi a avertizat că nu poate garanta că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic atât timp cât Teheranul nu răspunde la mai multe întrebări.
Unii comentatori cred însă că un alt obiectiv major al Israelului şi SUA este o schimbare de regim la Teheran. Trump a afirmat marţi că Statele Unite ştiu exact unde "se ascunde" liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi că acesta ar putea fi o ţintă uşoară pentru SUA şi Israel, dar cel puţin deocamdată îl vor lăsa în viaţă.
