Încă un avertisment pentru România. GRECO, îngrijorat de Legile Justiției
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) se declară, într-un raport publicat miercuri, profund îngrijorat de anumite aspecte ale legilor privind statul de drept în România.
Conform Agerpres, care citează un comunicat de presă al Consiliului Europei, acest raport vizează legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, legea privind organizarea sistemului judiciar şi legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - toate fiind adoptate recent de Parlamentul României, cu ajutorul majorității parlamentare PSD-ALDE.
De asemenea, în raport sunt vizate şi proiectele de amendamente la legislaţia penală.
GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.
Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.
''GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă'', relevă raportul citat.
De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.
Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ''Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce'', menţionează documentul citat.
În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul Penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.
''GRECO invită România să prezinte, la următoarea sesiune plenară (18-22 iunie 2018), o actualizare a situaţiei reformelor propuse şi să se abţină de la adoptarea altor amendamente la legislaţia penală care i-ar submina capacităţile sale anticorupţie'', adaugă raportul Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei.
Iohannis, despre legile justiţiei: ”Sunt conştient de pârghiile constituţionale pe care le am”
Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat recent cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
PNL a anunţat că le va ataca din nou la Curtea Constituţională.
În urma amendamentelor adoptate, legile Justiţiei nu au suferit modificări de fond faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.
PNL a anunţat după raportul final dat de comisia specială care a modificat legile justiţiei că le va ataca din nou la Curtea Constituţională, acuzând că şedinţa comisiei a fost „sub imperiul grabei şi al superficialităţii”.
Cele trei legi vor ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent, întrebat despre solicitările asociaţiilor magistraţilor de a retrimite Parlamentului legile justiţiei, că se va exprima în momentul în care legile vor ajunge la el pentru promulgare.
Cea mai controversată modificare elimină președintele României din procedura numirii conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. În prezent, șeful statului este cel care numește președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, e drept, la propunerea plenului CSM.
După ce a făcut făcut aceste modificări, coaliția PSD ALDE intenționează să rescrie și Codul Penal și cel de Procedura Penală, care vor ajunge tot la comisia specială, condusă de fostul ministru al Justiției Florin Iordache.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
