Cine sunt cei 10 parlamentari care vor sa modifice Codul Penal. Opozitia avertizeaza ca se poate repeta "Martea neagra"

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

CITITI in acest articol:

-► DNA avertizeaza: Modificarile ingreuneaza pedepsirea infractorilor!
-► Cine sunt cei 10 parlamentari care vor sa modifice Codul Penal
-► Inca o tinta a parlamentarilor: Agentia Nationala de Integritate
-► Opozitia trage un semnal de alarma: Se repeta "martea neagra"!

Parlamentarii cer inclusiv ca procurorii sa fie trasi la raspundere pentru abuz de putere. Opozitia a replicat dur: "PSD vrea sa opreasca lupta anticoruptie", iar DNA a anuntat ca adoptarea legii i-ar afecta activitatea. Conform Adevarul, initiatorul acestui proiect este deputatul Marius Manolache, finul lui Victor Ponta.

Din cei 10 parlamentari care au depus proiectul, patru au probleme penale. Astfel, initiatorul legii, Manolache, a fost pus sub urmarire penala in dosarul Realitatea Media. De asemenea, alti trei sunt trimisi in judecata sau condamnati.

Noua dintre parlamentari sunt de la PSD: Marius Manolache, Marian Ghiveciu, Bogdan Danut, Florin Paslaru, Catalin Radulescu, Rodin Traicu, Adrian Mocanu, Ciprian Nica si Eugen Uricec. Al 10-lea deputat este din partea minoritatilor nationale: Nicolae Paun.

Senatorii social-democratii din comisia juridica au propus si adoptat un amendament prin care procurorii nu mai pot dispune arestul preventiv impotriva unei persoane asupra careia exista doar suspiciuni de coruptie. Ca sa aresteze un inculpat, procurorii ar trebui sa aiba impotriva lui indicii temeinice, sustin alesii, iar motivarea lor este surprinzatoare.

Ovidiu Dontu, senator PSD: "Noi ajutam judecatorii sa aiba instrumente mult mai clare."

Pe mesele senatorilor este din luna aprilie si initiativa deputatului Marius Manolache. Deputatul sustine si el ca arestul preventiv se dispune "numai daca exista probe din care rezulta, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca inculpatul a savarsit o infractiune".

In plus, Marius Manolache sustine ca judecatorii nu ar trebui sa tina seama de denunturile pe care le fac inculpatii atunci cand hotarasc eliberarea preventiva a acestora.

In Codul Penal ar urma sa apara si un nou capitol: "Abuzul de Putere al Organelor Judiciare". Politistii, procurorii sau judecatorii care promit unui inculpat o pedeapsa mai usoara in schimbul denuntului sau cei care, in mod voit, nu ancheteaza un dosar timp de 2 ani, risca pana la 7 ani de inchisoare.

Marius Manolache, deputat PSD: "Ati vazut dumneavoastra magistrat condamnat sau anchetat macar pentru neglijenta sau abuz in serviciu? Mi se pare un echilibru. Fiecare om trebuie sa raspunda. Nu i-ar intimida, i-ar determina sa isi faca treaba mai corect, fara atatea prezumtii."

Inca o tinta a parlamentarilor: Agentia Nationala de Integritate

Insa acest proiect de lege prin care se urmareste modificarea Codului Penal nu este singura tinta a parlamentarilor. Conform Gandul, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor se afla o lege, care, daca va fi votata, va modifica semnificativ regimul incompatibilitatilor, dar si prerogativele Agentiei Nationale de Integritate. Potrivit sursei citate, primarii si presedintii de Consilii Judetene primesc dreptul de a face parte din adunarile generale ale companiilor de utilitati de la nivel local, fara a mai exista pericolul incompatibilitatii.

Pentru a-si atinge scopul, parlamentarii ar fi recurs la un subterfugiu, deoarece nu au modificat legea 161/2003, cea care stabileste regimul incompatibilitatilor, ci au apelat la o lege pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilitati publice 51/2006. Astfel, daca va fi votata in Camera Deputatilor, legea va introduce un nou regim al incompatibilitatilor, iar puterile Agentiei Nationale de Integritate vor fi slabite.

Opozitia trage un semnal de alarma: Se repeta "martea neagra"

Liderul deputatilor PNL, Ludovic Orban, a declarat ca proiectul de modificare a Codului de procedura penala initiat de cativa deputati PSD contine prevederi care arata ca acestia vor sa inceteze lupta anticoruptie in Romania, sa intimideze magistratii, procurorii si ofiterii de politie judiciara. "Este o noua tentativa a unor parlamentari PSD de a modifica Codul de procedura penala si Codul penal si aceasta noua tentativa contine niste prevederi care arata ca de fapt colegii domnului Ponta vor sa inceteze lupta anticoruptie in Romania, vor sa intimideze magistratii, procurorii si ofiterii de politie judiciara prin niste prevederi care dupa parerea mea sunt extrem de grave. Nu putem accepta o astfel de modificare a legii", a spus Orban la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

Potrivit lui Orban, in conditiile modificarilor propuse de deputatii PSD, nimeni nu ar mai putea fi retinut, nu ar mai putea fi arestat preventiv, pentru ca niciun procuror nu ar mai initia un astfel de demers.

"Stiti parerea mea: arestul preventiv este o masura extrema, care trebuie folosita numai in acele cazuri care sunt prevazute de lege, ca este un pericol social, daca incearca sa distruga probe, daca incearca sa fuga, dar aici, practic, nu se mai poate dispune si niciun procuror si niciun judecator nu va mai indrazni sa decida un astfel de lucru", a afirmat Orban.

Liberalul a sustinut ca initiatorii proiectului, parlamentarii PSD, nu au elaborat "de capul lor" acest proiect, ci ca urmare a vointei "cvasiunanime" in PSD, care va duce la stoparea luptei anticoruptie.

"Este o noua 'martea neagra', o noua lege a amnistiei si gratierii pe care noi nu o putem sustine. Ponta, daca isi mai aduce aminte de faptul ca a fost procuror la viata lui, trebuie sa ii dea afara pe acesti colegi din PSD care au initiat un astfel de proiect de lege sau sa ii cheme la partid sa solicite retragerea acestui proiect de lege. Daca nu va face lucrul asta, inseamna ca si Victor Ponta, seful PSD, sustine de fapt tacit acest proiect de lege, asa cum sustine si proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari", a mai declarat Orban.

La randul sau, Cristian Pirvulescu, analist politic, este de parere ca parlamentarii vor sa se puna "la adapost."

Initiativa va intra intai in dezbaterea senatorilor.

Comunicat DNA: Modificarile ingreuneaza pedepsirea infractorilor

Intr-un comunicat transmis AGERPRES, DNA precizeaza ca a formulat marti un punct de vedere pe care l-a transmis Ministerului Justitiei.

"Modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata, avand in vedere ca noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul Romaniei, in urma unor dezbateri indelungate, care au implicat toate partile interesate. De altfel, initiatorii fac trimitere in expunerea de motive la aparitia unor evenimente care necesita schimbarea politicii penale, fara insa ca acestea sa fie indicate. Legislatia penala trebuie sa realizeze un echilibru intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate, insa modificarile propuse ar altera acest echilibru si ar ingreuna identificarea si pedepsirea infractorilor", se arata in comunicat.

DNA considera ca dispozitiile actuale protejeaza drepturile fundamentale ale persoanelor intr-o maniera care corespunde standardele Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel incat nu se justifica adoptarea unor noi standarde care nu au corespondent in traditia juridica romana sau in legislatiile altor state europene. "Stabilirea unor reguli de procedura exclusiv pentru procuror, nu si pentru ceilalti participanti la procesul penal care exercita aceleasi atributii, este atipica si indica faptul ca propunerea urmareste limitarea capacitatii investigative a organelor de urmarire penala", apreciaza DNA.

Referitor la propunerile in cazul Codului de procedura penala, surse citata arata ca prin introducerea sintagmei "Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala", (modificarea art. 103 alin. 2) in loc de indoiala rezonabila, vizeaza impunerea unui standard de probatiune care este imposibil de atins.

"In toate sistemele moderne de drept, prezumtia de nevinovatie a inculpatului corespunde obligatiei acuzarii de a dovedi savarsirea infractiunii "dincolo de orice indoiala rezonabila". Acest concept, care a fost fundamentat in literatura juridica in secolul al XVIII-lea si se regaseste formulat expres in legislatia si jurisprudenta mai multor state (Franta, Marea Britanie, Statele Unite) si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, echivaleaza cu convingerea judecatorului ca inculpatul a savarsit infractiunea de care este acuzat. Orice indoiala rezonabila se interpreteaza in favoarea inculpatului, ca o expresie a prezumtiei sale de nevinovatie. Adoptarea textului propus ar atrage imposibilitatea de a dovedi savarsirea unei infractiuni la standardul impus de legiuitor si ar rupe sistemul juridic roman de dreptul international", se spune in document.

DNA precizeaza ca introducerea obligativitatii de a inregistra audio-video toate declaratiile administrate in cursul urmaririi penale si a de a inscriptiona un suport separat pentru fiecare declaratie (modificarea art. 106 Cpp) poate ingreuna solutionarea cauzelor, in masura in care nu este insotita de resurse umane si materiale suplimentare pentru organele judiciare.

"Sanctiunea automata a nulitatii nu se justifica, avand in vedere ca, prin consemnarea declaratiei in scris de organul judiciar, care isi asuma corectitudinea celor consemnate, confirmata de persoana audiata si in prezenta tuturor avocatilor care doresc sa isi exercite dreptul de asistenta, sunt asigurate suficiente garantii cu privire la respectarea procedurii. Suplimentar, noul cod a introdus obligativitatea inregistrarii declaratiilor date de suspecti si inculpati, atunci cand exista conditii tehnice. (...) Urmarirea penala se desfasoara adeseori in regim de urgenta, prin audieri concomitente sau efectuate la locul savarsirii unei infractiuni, astfel incat exista situatii in care nu se poate realiza inregistrarea declaratiilor din motive tehnice.Anularea acestor declaratii, in lipsa oricarei vatamari, nu se justifica si poate avea ca efect doar imposibilitatea tragerii la raspundere penala a unor infractori", atrage atentia DNA.

Si in cazul introducerii unui nou alineat la art. 106 privind asistenta juridica obligatorie in cursul urmaririi penale pentru toti suspectii si inculpatii, indiferent de natura cauzei, DNA sustine ca aceasta prevedere trebuie insotita de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocatilor din oficiu, avand in vedere ca, in prezent, cazurile de asistenta sunt limitate.

DNA subliniaza ca prin introducerea caracterului obligatoriu al confruntarii solicitate de inculpat (modificarea art. 131) se incalca un principiu fundamental al procesului penal.

"In aceste conditii, inculpatul ar putea cere confruntarea cu o persoana care are statut de martor amenintat sau de investigator sub acoperire, situatii care ar contraveni normelor procedurale de desfasurare a urmaririi penale, caci aceste persoane nu ar mai beneficia de vreo protectie fizica si legala.Textul propus poate atrage intarzieri nejustificate in solutionarea unei cauze daca inculpatul solicita sa fie confruntat cu toti inculpatii si partile unei cauze, chiar daca nu exista contradictii intre declaratii, sau daca solicita in mod repetat sa fie confruntat cu aceleasi persoane pentru dovedirea unor imprejurari diferite.Confruntarea trebuie sa aiba acelasi regim ca toate celelalte mijloace de proba, fiind supusa cenzurii motivate a organului judiciar", se arata in comunicat.

Potrivit DNA, modificarea art. 139 alin. 4, prin excluderea raportului dintre avocat si suspect dintre situatiile care pot forma obiectul supravegherii, chiar atunci cand acestia pregatesc savarsirea unei infractiuni, echivaleaza practic cu reglementarea unei impunitati pentru anumite categorii de fapte. in acest mod, subliniaza DNA, un contract de asistenta juridica incheiat cu caracter formal ar atrage imposibilitatea absoluta a interceptarii convorbirilor dintre partile contractului, care ar putea astfel savarsi impreuna orice infractiuni, cunoscand ca nu pot fi detectati.

DNA sustine ca abrogarea art. 141 Cpp privind autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror, pe o perioada strict determinata, ar lipsi organele de urmarire penala de un instrument esential in combaterea criminalitatii grave.

"In practica organelor judiciare sunt numeroase situatii in care acestea sunt sesizate ca o infractiune (luare de mita, trafic de droguri, omor) se va savarsi in scurt timp. in aceste situatii, aflarea adevarului presupune o reactie rapida pentru surprinderea in flagrant a infractorilor, iar timpul aflat la dispozitie nu ar permite sesizarea judecatorului de drepturi si libertati. Chiar daca judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza propunerea in aceeasi zi in care a fost sesizat, parcurgerea intregii proceduri presupune o intarziere de mai multe ore in care momentul operativ poate fi pierdut, iar tragerea la raspundere penala a infractorilor imposibila", semnaleaza DNA.

Sursa citata apreciaza ca modificarea art. 173 Cpp referitor la numirea expertilor nu se justifica, avand in vedere ca eventualele incompatibilitati invocate in cuprinsul propunerii pot fi solutionate prin aplicarea regulilor prevazute de art. 174, aratand totodata ca este necesara mentinerea alineatului 2, referitor la posibilitatea desemnarii de experti din strainatate.

"Modificarea art. 175 Cpp, prin introducerea unei interdictii absolute pentru expert de a se raporta la concluziile unui raport de constatare anterior, poate ingreuna aflarea adevarului. (...) Modificarea art. 178, referitoare la raportul de expertiza, este inutila, in conditiile in care, in reglementarea actuala, vinovatia unei persoane nu poate face obiectului unei expertize, fara a fi necesara o mentiune suplimentara expresa in acest sens. Modificarea art. 202 prin introducerea conditiei ca o masura preventiva sa fie dispusa numai daca exista probe din care rezulta vinovatia dincolo de orice indoiala este incompatibila cu natura si scopul masurilor preventive. (...) Adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice masura preventiva, in orice cauza, anterior condamnarii inculpatului. Modificarea art. 223 cu privire la conditiile de aplicare a arestarii preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei masuri preventive anterior condamnarii, prin introducerea sintagmei 'numai daca exista probe concrete din care rezulta, dincolo de orice indoiala, ca inculpatul a savarsit o infractiune'", se mai arata in comunicatul citat.

Conform DNA, modificarea art. 224 si 225, prin excluderea denuntului dintre elementele care pot fi avute in vedere la aprecierea unei masuri preventive este in contradictie cu principiile procesului penal.

"Pericolul pentru ordinea publica si scopul general al bunei desfasurari a procesului penal trebuie apreciate pe baza tuturor elementelor cauzei, nu doar pe baza unor criterii selectate in mod arbitrar. Atitudinea unei persoane este un element esential pentru a aprecia situatia acesteia, iar formularea unui denunt a fost considerata de legiuitor o cauza importanta de atenuare a pedepsei. Aceasta gravitate se reflecta si la momentul alegerii unei masuri preventive, care este in toate situatiile cenzurata de catre judecatorul de drepturi si libertati", se spune in document.

Pe de alta parte, sursa citata apreciaza ca modificarea art. 542 nu aduce elemente suplimentare esentiale fata de situatia existenta, insa mentionarea expresa a caracterului obligatoriu al actiunii in regres poate fi considerata ca o forma de presiune la adresa magistratilor care solutioneaza cauze complexe.

In cazul modificarilor propuse la Codul penal, DNA arata ca limitarea pedepsei rezultante in cazul concursul de infractiuni la maximul special al celei mai grele pedepse (art. 39), reprezinta o indepartare de traditia dreptului penal si poate crea situatii nejustificat de blande pentru unii infractori.

"Astfel, in ipoteza autorului mai multor infractiuni de luare de mita pentru care instanta a aplicat pedeapsa maxima cu privire la fiecare din aceste fapte, pedeapsa rezultanta va fi una dintre aceste pedepse, fara posibilitatea de a aplica vreun spor si de a reflecta in vreun mod pericolul sporit al unor asemenea persoane. in acest mod, persoane care in prezent ar primi pedepse de 15-20 de ani de inchisoare ca urmare a cumularii pedepselor aplicate (pedeapsa cea mai grea + 1/3 din celelalte pedepse), s-ar afla in situatia in care pedeapsa finala nu ar putea depasi 7 ani de inchisoare", mai semnaleaza sursa citata.

De asemenea, DNA considera ca modificarea termenelor de prescriptie ar atrage imposibilitatea tragerii la raspundere penala pentru numeroase infractiuni grave.

"In multe cazuri, savarsirea unei infractiuni de coruptie este denuntata organelor judiciare dupa mai multi ani de la consumarea faptei, de regula dupa ce functionarul public nu mai ocupa pozitia de care s-a folosit la savarsirea infractiunii. Astfel, faptele de luare de mita savarsite anterior anului 2009 ar fi in acest moment prescrise, desi organele judiciare inca primesc sesizari cu privire la asemenea fapte. Avand in vedere aceste imprejurari si caracterul complex al cercetarilor efectuate in numeroase cauze de coruptie, exista un risc real ca numeroase persoane sa nu mai poata fi condamnate pana la prescrierea raspunderii penale. Trebuie mentionat ca noul cod penal a prevazut limite sensibil mai mici de pedeapsa fata de codul anterior, cu consecinta reducerii termenelor de prescriptie, asa ca nu se justifica o noua reducere a acestor termene la un an de la intrarea in vigoare a noii reglementari", se mai precizeaza in comunicat.

DNA mai atrage atentia ca modificarea art. 283 si reglementarea infractiunii de represiune nedreapta prin referirea la conditia dincolo de orice indoiala are potentialul de a transforma orice magistrat intr-un inculpat.

"Masurile preventive se dispun in cursul procesului penal, inainte de finalizarea cercetarilor, cand nu se poate trage o concluzie definitiva despre vinovatia unei persoane. Pot fi situatii in care probele administrate la un moment dat sa justifice luarea unei masuri preventive, dupa care sa fie administrate noi probe care sa demonstreze nevinovatia unei persoane. Aceste ipoteze nu pot fi asimilate cu o infractiune savarsita de magistrat, ci sunt tocmai rezultatul unei bune functionari a sistemului judiciar, care trebuie sa stranga toate probele necesare aflarii adevarului, si in aparare si in acuzare, si sa isi formeze opinia doar la final, pe baza intregului probatoriu", arata DNA.

In comunicat se mai apreciaza ca modificarea art. 290 si 292, prin conditionarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor si cumparatorul de influenta de formularea denuntului in termen de 6 luni, va limita numarul infractiunilor descoperite in acest mod de organele judiciare.

"Pentru a evita sa fie santajati de mituitori, functionarii au la indemana solutia mai simpla de a refuza sa ia mita, fara a fi nevoie de o interventie a legiuitorului care sa ii protejeze. Totodata, santajul constituie infractiune, iar prevederile existente sunt suficiente pentru sanctionarea unei asemenea fapte, fara a fi nevoie de un text care sa beneficieze exclusiv functionarilor care iau mita si care sa aiba garantia ca dupa 6 luni de la consumarea faptei nu vor mai putea fi identificati. Introducerea infractiunii de abuz de putere al organelor judiciare ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiintalnite la adresa magistratilor care solutioneaza cauze complexe. Atat in Romania, cat si in toate celelalte tari, exista numeroase complexe care nu pot fi finalizate in doi ani de la formularea sesizarii. (...) in acest mod, procurorul care lucreaza in cadrul unei directii specializate si caruia ii sunt repartizate mai multe asemenea cauze este supus automat riscului de a savarsi o infractiune, efectul fiind ca niciun magistrat nu va mai fi stimulat sa lucreze in cadrul unei asemenea structuri", mai spune DNA.

Sursa citata mai subliniaza ca formularea de catre organul judiciar de promisiuni unei persoane pentru a o determina sa dea declaratii este deja incriminata in cadrul infractiunii de cercetare abuziva, prevazuta de art. 280 Cp.

"Prin incriminarea din nou a acestor fapte intr-un text special, cu trimitere expresa la formularea de denunturi si prevederea unor circumstante agravante, se urmareste o data in plus reducerea capacitatilor investigative ale organelor de urmarire penala si limitarea la maxim a denunturilor formulate cu privire la savarsirea de infractiuni. Nu exista niciun argument obiectiv pentru a individualiza si reglementa in mod special aceasta forma de sesizare a organelor de urmarire penala, iar legiuitorul ar fi lipsit de consecventa, in conditiile in care in alte acte normative stimuleaza persoanele sa formuleze denunturi care duc la tragerea la raspundere penala a infractorilor", mai sustine DNA.