Cum ajung investițiile în publicitate să finanțeze fake news? Cine și de ce ar trebui să susțină informarea corectă ?
Ultimul episod EIDOS Talks din acest sezon aduce în discuție ce rol joacă industria de media și publicitate în finanțarea fake-news.
Invitații au discutat despre cine trebuie să finanțeze, într-o societate democratică matură, jurnalismul care slujește interesului public.
Dragoș Stanca, partener Thinkdigital, moderator și co-organizator al EIDOS Talks, consideră că haosul informațional este amplificat exponențial astăzi de platformele tech care nu pot deosebi adevărul, de ficțiune sau de fake news, ci pot doar amplifica din punct de vedere tehnic, mecanic mesaje.
“Orice fel de mesaje: publicitate, editoriale, manipulări, știri false, știri legitime, știri de interes public sau informații care servesc doar anumitor interese, fie ele de partid sau de business. Ironic, am ajuns să numim acest ghiveci informațional total news, news feed. E un mediu ideal pentru superficialitate în informare și un teren fertil pentru manipulare în toate formele ei”, spune el.
În aceste condiții, întrebarea care se impune a fi pusă este dacă este nevoie de reglemetarea Internetului. Despre acest subiect a vorbit Florin Alexandrescu, e Chief Business Officer al PROTV, care a punctat cum s-a schimbat peisajul media.
“În final există cineva care plătește, e consumatorul. Ce s-a schimbat major, s-a schimbat ecosistemul canalelor de distribuție și asta crează dificultăți de înțelegere și de adaptare a tuturor jucătorilor din piață, inclusiv a clienților de publicitate. Dacă ne uităm acum 15-20 de ani, ecosistemul era mult mai simplu. Vorbeam de 8-10 stații de televiziune, în România cel puțin, 7-8 jucători în zona de radio, digitalul era la început. În momentul asta avem în televiziune 70-80 de televiziuni, măsurate, numărul de licențe în România se apropie de 1.000. Vorbim de licențe, televiziuni locale, regionale, vorbim de licențe. În digital ajungem la ordinul sutelor de mii, milioanelor în web-ul pe care îl știm, nu vorbim de dark web. Pentru toți jucătorii din sistem e greu de cuprins toată poza, toți jucătorii sunt atâta timp cât în marea majoritate a cazurilor driverul din spate este de a nu pierde bani. Niciun acționar nu își dorește să vină cu bani de acasă. Este o presiune continuă la nivelul clienților de publicitate de a îmbunătăți mixul asta. Ogilvy spunea la un moment dat că un client de marketing nu știe că jumătate din banii lui sunt aruncați pe fereastră și visul oricărui marketing este să identifice acea jumătate. Și o căutare continuă, și o presiune continuă acolo și o competiție în fiecare segment de piață ,de eficientă. Eficiența nu înseamnă întotdeauna mai bine. Eu cred că toți jucătorii sunt preocupați de toate lucrurile menționate și zona de fake news, și de clickbait. Sunt jucători mari care de ani de zile se uită la contentul sănătos și încearcă să separe grâul de neghină. E o preocupare în fazele primare. Nu are zeci de ani, ci câțiva ani, tocmai pentru că ecosistemul asta a demonstrat că există riscul de derapaje, că se duc mulți bani către zone de tipul celor menționate”, a spus Florin Alexandrescu.
El a discutat și despre rolul unei instituții media de dimensiunea liderului din audio-vizualul românesc, în acest context.
“E nevoie de implicarea tuturor de la fiecare jurnalist în parte, la fiecare redacție și companie în parte la nivel de industrie, fiind organizațiile create la nivelul respectiv, care știm că există, altele pot să apară și nu în ultimul rând la nivelul statului, prin organisme. Dacă vorbim de audiovizual – CNA, dacă vorbim de presa scrisă, îmi e mai puțin clar. Și cel mai puțin în zona de digital, unde este un control redus. Ne dorim in primul rând autoreglementare, dar poate e nevoie de un pic mai mult”, a mai spus Florin Alexandrescu.
Alexandrescu a vorbit și despre două dintre produsele de succes ale PROTV, “România, te iubesc” și Stirile PROTV, explicând de ce acestea nu vor fi finanțate prin publicitate.
“’România, te iubesc' nu e greu de vândut, pentru că nu îl vindem. ȘtirilePROTV și ‘România, te iubesc’ funcționează în regim de televiziune în televiziune. Nu ați văzut și nu o să vedeți un branding de tipul ‘Acest program va este prezentat/oferit/susținut de…’ Există publicitate în pauzele de publicitate. Asta este foarte important. Cel mai important asset al PRO TV în momentul de față este încrederea. Un nou sondaj apărut recent arată PRO TV ca fiind instituția media cu cea mai mare încredere, e firesc, dar e un procent din cei care au fost întrebați, 75%. Încrederea asta s-a construit și s-a păstrat și pentru că a existat această asociere, această linie roșie de tipul Nu intrăm acolo. Altfel, în digital e o lume diferită, e viteză de consum diferită”, a punctat Florin Alexandrescu.
Întrebat despre modelul de monetizare al PRO TV peste cinci ani, Alexandrescu a spus că este vorba despre evoluție, că totul este într-o continuă evoluție și că nu există o rețetă.
“Cu siguranță ce este new acum va fi old peste 20 de ani. E totul despre evoluție. Am vorbit mult despre jurnalism și segmentul acesta. Ar trebui să ne gândim la produsul final ca fiind un segment de conținut. Totul este despre conținut. Fundamental oamenii au acces, sunt bombartati și consumă mult mai mult conținut decât consumau acum 10-20 de ani. Conținut este și un clip cu Dorian Popa (un clip cu Dorian Popa care a participat la un podcast fără cămasă pe el – n.red.), conținut este și o investigație jurnalistică , cu siguranță deschiderea oamenilor, răbdarea oamenilor de a citit o investigație jurnalistică e mult mai mică. Competitorii sunt peste tot, prin urmare și provocările sunt peste tot. în cinci ani se pot întâmplă foarte multe. PRO TV în momentul de față e concentrat pe producție de conținut de calitate, care să îl ajute să își păstreze poziția numărul unu, cel mai mare interes la nivelul publicului, am inovat, inovăm, vom continua să inovăm pentru că deși sunt situații în care sunt greșeli în procesul asta de invovatie, ne vom adapta evoluțiilor. Nu este o rețetă”, a punctat acesta.
