Continuă tensiunile pe piața valutară. Cursul a depășit 5,1 pe interbancar. Care e „oficialul” anunțat acum de BNR
Marți, pentru prima dată, cursul valutar a depășit pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. Deprecierea nu a fost mare, dar semnalul pentru investitori și piețe a fost unul puternic. Miercuri, cursul oficial a ajuns la 5.0991.
Depășirea pragului de 5 lei pentru 1 euro după primul tur al alegerilor prezidențiale a fost remarcată și pe piețele internaționale. În cea de a doua zi după depășirea pragului psihologic, BNR a anunțat un curs de 5.0991 lei pentru 1 euro.
Este important de precizat că deprecierea în sine nu este una mare. Problema este că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici când România a fost în recesiune, în 2020, pe fondul pandemiei de Covid. Pragul a fost, de atâția ani, respectat, aproape indiferent de cursul economiei, iar acum politicienii se atacă și nu își asumă responsabilitatea pentru această situație.
Anunțul oficial al Băncii Naționale a României legat de evoluția cursului valutar a fost precedat de realitățile de pe piața interbancară, acolo unde cursul de schimb a fost de 5,1 lei pentru un euro.
Deprecierea leului, confirmată și de BCE
Deprecierea monedei naționale a fost confirmată de Banca Centrală Europeană (BCE) care a transmis că euro a depășit pragul psihologic de 5 lei pe piața interbancară, un reper care până acum fusese apărat ferm de Banca Națională a României (BNR).
Euro a atins temporar nivelul de 5,1 lei marți, în jurul orei 12:15, față de un nivel de sub 4,98 lei la începutul ședinței. Ulterior, la ora 12:20, moneda europeană se tranzacționa în jurul valorii de 5,08 lei pe piața interbancară.
Un curs mai mare afectează în mod direct serviciile și produsele de import sau exprimate în euro, cum ar fi abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe unele produse, piața auto, piața imobiliară dar și mâncarea, de zi cu zi, România fiind dependentă de importuri.
De asemenea, un curs mai mare afectează și presiunea datoriei guvernamentale. Din cele peste 1.090 de miliarde de lei de datorie guvernamentală aproape 400 de miliarde de lei este exprimată în euro.
Banca Naţională a României (BNR) a atras lichiditatea din piaţă după ce intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creşterea dobânzilor, a declarat marţi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
„În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări a trebuit atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situaţie", a explicat Dan Suciu.
Creditele raportate la ROBOR, afectate de creșterea cursului
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 6,47% pe an, de la 6,08% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,53%, de la 6,16%, marți, iar ROBOR la 12 luni la 6,58%, de la 6,23%.
În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.
