Ce se întâmplă după alegeri. Procedurile prin care vom avea o nouă majoritate parlamentară și un nou Guvern
După încheierea alegerilor parlamentare 2020 și validarea rezultatelor, vom afla numărul exact de mandate pe care fiecare partid îl va deține în viitorul legislativ.
Negocierile pentru constituirea unei majorități parlamentare care să acorde susținerea necesară noului guvern vor intra, astfel, în linie dreaptă.
Procedura constituirii noului Parlament
Primul pas după alegeri, așa cum prevede Constituția, constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ.
Parlamentul nou de întrunește, la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Conform regulamentelor celor două Camere, aceste foruri se întrunesc în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de șeful statului. Procedura este relevantă, în condițiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite.
Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaților și cele ale Senatului sunt conduse de către cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputați sau senatori, în calitate de secretari.
Alegerea comisiilor de validare
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților și Senatul aleg, în prima ședință, o comisie compusă din 30 de deputați și 15 senatori care să reflecte configurația politică a Camerei respective.
În cel mult patru zile, în cazul Camerei Deputaților, și în cel mult trei zile, în cazul Senatului, Comisia de validare întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau amânarea validării mandatelor sau prezintă în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele de senatori repartizate.
În a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, Camera Deputaților și Senatului se întrunesc în ședință, de drept, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorității deputaților sau senatorilor prezenți.
Camera Deputaților și Senatul sunt constituite legal după validarea a două treimi din mandatele de deputați și a trei pătrimi din mandatele de senatori și depunerea jurământului de către aceștia.
Când își încep mandatele deputații și senatorii
Deputații și senatorii își încep efectiv mandatele la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte.
Odată valitată alegerea și depus jurământul, fiecare formațiune politică va ști cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune.
Vechii parlamentari își încetează mandatul la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.
Desemnarea premierului
Două articole din Constituție fac referire la desemnarea premierului, astfel:
„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art. 85, alin. 1 - „Numirea Guvernului”, din Capitolul II - „Președintele României”)
Președintele „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament” (art. 103, alin. 1 - „Învestiturea”, din Capitolul III - „Guvernul”).
Totodată, există și o decizie CCR din 16 februarie 2014, care interpretează prevederile articolului 103 din Constituție:
„Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere. De aceea, Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o amenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al parlamentului”.
Premierul desemnat are 10 zile la dispoziție pentru a-și negocia susținerea
Potrivit Constituției, premierul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul și lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaților și în Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Dacă premierul desemnat NU obține voturile majorității deputaților și senatorilor, procedura se reia, iar șeful statului va desemna un nou premier.
Dacă premierul desemnat obține voturile majorității deputaților și senatorilor, acesta, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în fața președintelui României.
Depunerea jurământului este, de altfel, și momentul în care Guvernul, în întregul său, și fiecare membru în parte începe să își exercite mandatul.
Dizolvarea Parlamentului
Conform Constituției, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Etichete: camera deputatilor, guvern, majoritate parlamentara, Parlament, senat,
