Aproximativ 80% din peștele pe care îl mâncăm vine din alte ţări. De ce importăm atât de mult
80 la sută din peștele pe care îl mâncăm vine din alte ţări, deşi 30 de mii de hectare de ferme piscicole aflate în proprietatea statului sunt abandonate.
Nu au fost scoase la licitaţie, pentru că Ministerului Agriculturii i-a luat trei ani doar ca să înfiinţeze comisia care se va ocupa de proceduri. Nici la Marea Neagră nu stăm grozav: nu avem niciun port pescăresc, iar flota noastră este cea mai slabă din întreaga Uniune Europeană.
În 1989, aveam aproximativ o sută de mii de hectare de ferme piscicole. Acum mai sunt în jur de 60 de mii în proprietatea statului. Doar jumătate au fost închiriate întreprinzătorilor interesaţi să producă pește. Celelalte sunt lăsate de izbelişte. Motivul este pur românesc: trei ani i-a luat Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură – pe scurt ANPA - să înfiinţeze comisia care trebuie să se ocupe de concesionari.
Cătălin Platon, ROMFISH: "Aceste amenajări piscicole care nu sunt concesionate se degradează în continuare. Există riscul din ce în ce mai mare ca aceste amenajări piscicole să fie abandonate ceea ce înseamnă că nu vor produce nimic pentru statul român şi pentru consumator, dar vor produce pagube pentru mediu."
Acum ANPA trebuie să înscrie în acte aceste terenuri şi abia apoi vor putea fi scoase la licitaţie. Un proces care va dura.
Reporter: De ce nu s-au alocat sumele acestea pentru cadastrare?
Gheorghe Ştefan, secretar de stat la Ministerul Agriculturii: „Asta nu am de unde să ştiu, probabil pentru guvernanţii de la momentul respective sectorul pescăresc nu prezenta o importanţă atât de mare. În 2-3 ani de zile, statul îşi recuperează banii cu această cadastrare plus că introduce în circuitul fiscal cantităţi importante de peste".
În 1989, din aceste amenajări piscicole, ajungeau pe mesele românilor 80 de mii de tone de peşte. Acum producţia este de 13 mii de tone adică 0,1 la sută din producţia Uniunii Europene. Nici din Dunăre, nu mâncăm prea mult. În Deltă, aşa cum a constatat şi Curtea de Conturi – canalele navigabile nu sunt întreţinute, iar pescarii comerciali nu pot ajunge la zonele de pescuit. Nici cu pescuitul la mare, nu stăm mai bine.
În 2006, ANPA anunţa construcţia primului port pescăresc la Marea Neagră, întins pe zece hectare, la Midia.
Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii: "O relaţie cu marii consumatori, marile magazine, care poate să însemne o relaţie pe termen lung."
Doar că terenul a rămas pârloagă şi nu avem o structură cu depozite, spaţii frigorifice, apă curentă sau gheaţă în care pescarii să îşi aducă peştele. Abia acum ANPA a făcut un studiu de fezabilitate şi vrea cu 8 milioane de euro bani europeni să reia lucrările la Midia. Estimează că în 4 ani ar fi gata portul pescăresc.
Matei Datcu, pescar: "Ar trebui să ni se dea fără tot felul de complicaţii de licitaţii nişte bucăţi de plajă – plajă piscicolă cum era înainte. Să ne întindem plasele, să ne punem vinciurile, bărcile la adăpost şi apoi uşor uşor dezvoltând şi flota pescăreasca să începem să construim împreună aceste porturi pescăreşti."
Curtea de Conturi subliniază că fără aceste porturi, pescuitul la mare nu se poate dezvolta. În 2019, flota de pescuit avea doar 122 de ambarcaţiuni active, dintre care o treime construite înainte de '89. Drept urmare, în 2019, din cele 7100 de tone de capturi, 95 la sută au fost rapane. Adică melci care se pescuiesc industrial şi care merg la export.
Între timp însă, în România consumul de peste creşte de la an la an. Dacă în 2000, vorbeam de 2,6 kilograme pe cap de locuitor, în 2019, am ajuns la 8 kilograme. Dar 80 la sută din peştele pe care îl mâncăm vine din import. În 2019, România a cumpărat din străinătate peşte în valoare de 2 sute de milioane de euro. 14.000 de tone au fost proaspete şi refrigerate – mare parte păstrăv şi carp – din Bulgaria, Grecia, Turcia sau Italia. Iar congelat am importat de trei ori mai mult.
Etichete: ferme piscicole, import, pescuit, peste,
