„O mare reușită românească”. Ovidiu Șandor, vizionarul care a trezit în zeci de mii de oameni dorința de a se duce către artă

×
Codul embed a fost copiat

A așezat arta pe un soclu și a pus pe ea toată lumina ce vine din pasiunea lui.

Ovidiu Șandor este un antreprenor din Timișoara, care anul acesta a făcut echipă cu autoritățile ca să aducă în țară cei mai valoroși artiști naționali. Expoziția Brâncuși adună zilnic zeci de oameni în fața Muzeului Național de Artă.

Timișoara a fost anul acesta scena pe care cultura a strălucit ca niciodată.

Cei mai mari artiști cu succes în străinătate s-au întors acasă, în admirația a mii de români și străini: Adrian Ghenie, artistul român ale cărui tablouri s-au vândut în licitații cu milioane de euro, Victor Brauner, unul dintre cei mai mari pictori și sculptori români care a trăit în Franța, expoziția Brâncuși, un eveniment pentru care oamenii stau zilnic la coadă, a adus cele mai importante opere ale sculptorului român la Timișoara după 50 de ani de la ultima expoziție.

Timișoara, noua capitală a culturii sub influența vizionarului Ovidiu Șandor

În centrul acestor evenimente se află Ovidiu Șandor, un antreprenor român pasionat de arta contemporană, membru în comitetele de achiziții de la Muzeele Tate din Londra și Pompidou din Paris.

Citește și
George Mielus
Proiect inedit. Scena underground din Islanda, văzută prin obiectivul fotografului român George Mieluș
Oana Pellea a ascultat „Macarena”, melodia Erikăi Isac: „Am rezistat 30 de secunde și m-am lămurit”. Ce spune despre mesajul piesei

Horia-Roman Patapievici, scriitor:Dar ce a făcut el este că a inventat sau a creat structuri pentru o piață culturală românească, pentru artă contemporană. Și, în felul ăsta, logica e câștigătoare pentru artă românească, pentru România, pentru că intră de la egal la egal cu piețele occidentale”.

Ovidiu Șandor:Unele lucruri sunt firești. Dacă creezi contexte bune, oamenii buni vor dori să fii acolo. Și artiștii buni, și curatorii buni, dacă creezi contexte de succes și sponsorii vor dori să fie alături de acele proiecte”.

Înainte să creeze toate aceste contexte prin care mari muzee ale lumii să împrumute lucrări ale artiștilor români celebri ca să ajungă în Capitala Culturală europeană, Ovidiu Șandor a construit.

Ovidiu Șandor:Eu mă definesc ca fiind antreprenor, antreprenor în business, cultură și educație. Astăzi, după patru ani, avem 600 de copii și creștem cu 100 de copii în fiecare an, și de aceea a mai fost nevoie de o clădire”.

De numele lui este legată și regenerarea urbană, după ce un teren viran, de șapte hectare, s-a transformat într-o zonă cu clădiri spectaculoase de birouri și locuințe.

Ovidiu Șandor a copilărit la Timișoara. În liceu și la facultate a studiat calculatoare, iar după facultate a plecat la doctorat în Suedia. Ovidiu Șandor se pregătea pentru o carieră academică, însă decesul tatălui l-a adus în țară.

Ovidiu Șandor: Pe o coală pe care am încercat să-mi aștern câteva gânduri, am pus acest titlu de la întreprindere la firmă”.

Practic Sandor a făcut trecerea de la mentalitatea comunistă la capitalism. Fabrica, de care se ocupă acum sora lui, a devenit profitabilă. În anii 2000 a mutat fabrica din centru în zona industrială, pentru că primăria i-a notificat în acest sens.

Ovidiu Șandor:Problema, ok, dacă ar fi să mutăm firma pe astfel de platformă, probabil că ar trebui să valorificăm acest teren central, inclusiv ca să finanțăm o relocare. Și am încercat să vindem terenul. Și unica ofertă care am primit-o era atât de mică încât nu plătea nici măcar relocarea. Și atunci am zis, decât să vindem la alții, mai bine încercăm să facem noi ceva cu acel teren. Și așa s-a născut ideea acelui prim proiect imobiliar important pe care l-am realizat, pe City Business Center, care a și reconfigurat toată zona pieței 700. Cu bani de la bancă. Orice business adevărat se face cu bani de la bancă”.

Când afacerile și arta se împletesc

Clădirile din zona 700 le-a vândut unui fond de investiții, iar apoi a construit tot birouri cu parteneri la Cluj, care au fost de asemenea cumpărate de o companie românească într-o tranzacție de zeci de milioane de euro. Când băncile au scos la licitație terenurile fostei fabrici de lână care i-au aparținut lui Ovidiu Tender, Șandor a participat la licitație și a construit blocuri de locuințe, birouri și străzi pietonale, iar la parter restaurante și cafenele. A ridicat și o parcare supraetajată ca să scoată mașinile din peisaj.

Ovidiu Șandor:Intrând foarte tânăr în antreprenoriat, de la început mi-am dat seama de două lucruri. Unu, că vreau să dezvoltăm proiecte care să fie făcute fără niciun astfel de compromis. Și doi, am știut din start că nu vrem să facem afaceri cu statul și niciodată nu am făcut afaceri cu statul. Și mă bucur să spun că în România se poate face business pe bune, fără frică că trebuie să faci compromisuri”.

Din apartamentul lui, aflat la ultimul etaj al unui bloc construit de el, vede vechea Timișoara prin geamurile uriașe ale terasei și noul oraș asupra căruia își pune amprenta.

Fosta grădiniță a devenit sediul Fundației Art Encounters, care a adunat la Bienala de anul acesta 60 de artiști din douăzeci și una de țări. Tot acolo a reușit să-l aducă pe Adrian Ghenie, un pictor ale cărui lucrări se vând cu milioane de euro în licitații.

Ovidiu Șandor:La Londra, la vernisajul unei expoziții alese, ne-am dus să bem o cafea și i-am spus lui Adrian, la anu, Timișoara e Capitală Culturală, cred că ar fi grozav dacă am putea face ceva și împreună cu tine. Așa. I-am spus... Uite, de exemplu, mie mi se pare super interesantă partea de desen din opera ta și imediat a zis, dau un video. De ce nu? Cum să nu? Da? Deci cred că acest context oferit de fundație, sigur și ideea de Timișoara Capitală Culturală”.

La Timișoara s-a simțit acasă pentru că e locul în care a crescut și a copilărit.

Cum și-a dezvoltat pasiunea pentru artă

Pasiunea lui Șandor pentru artă a început cu nevoia de a decora un perete alb al biroului în care lucra. Așa a ajuns să cumpere desene de Nicolae Tonitza și Gheorghe Pătrașcu la o licitație. Întâlnirea cu doi tineri galeriști i-a deschis apetitul pentru arta contemporană.

Apartamentul lui e ca o galerie de artă. Unele piese de mobilier sunt și ele opere de artă create de artiști români, iar pe pereți sunt lucrări ale artiștilor români în care a investit, fără să uite însă că e antreprenor.

Ovidiu Șandor:Da, aici avem o lucrare de Mircea Cantor. Important artist român care trăiește în Franța, câștigător al premiului Marcel Duchamp. În colț, unul din artiștii mei favoriți e Andrei Cădere. Aici e Ion Grigorescu, unul dintre binecunoscuții artiști români, activ încă din anii 60 și activ încă și astăzi cu această pictură, în România. O avem pe Geta Brătescu cu aceste două cămăși din anii 80, când artiștii foloseau orice rest de material. Ion Țuculescu, un artist important ai anilor 50. Aici suntem într-o zonă în care predominant sunt artiști ai avangardei istorice, Maxi sau Victor Brauner, Maxi, primul director al Muzeului Național de Artă după 1945, este cel care în 1956 îi organizează lui Brâncuși o expoziție la București”.

Folosindu-se de relațiile sale în lumea artei, a reușit să convingă muzeele Tate și Pompidou să împrumute Muzeului de Artă din Timișoara piese opere valoroase.

Doina Lemny, cercetătoare la Pompidou, unde se află și atelierul lui Brâncuși, a pus în scenă o poveste care te trece prin toate etapele creatoare ale marelui sculptor. Pentru prima dată într-o expoziție, scenografia imită felul în care Brâncuși își dezvăluia operele în atelier.

Ovidiu Șandor: Arhitect Atilla Kim, plecând de la fotografiile lui Brâncuși, a văzut că făcea acest gen de staging cu un fundal întunecat, negru, așteptând lumina să bată exact pe lucrare prin luminatoarele pe care le obtura parțial cu pânze. Și fotografiind mereu acest joc de lumini, umbre și reflexii, de acolo s-a născut cumva și genul acesta de prezentare a lui Brâncuși.”

Expoziția îți dă sentimentul unei întâlniri intime cu opera lui Brâncuși. De aceea, oamenii vorbesc în șoaptă, iar la final, la întâlnirea cu una dintre coloanele infinitului aduse din atelierul său, cei mai mulți se declară copleșiți.

Ovidiu Șandor: „Nu cred că poți să treci prin acea expoziție fără să simți acea vibrație, fără să te atingă ceva.”

Dan Perjovschi: Pe lângă spectacolul ăsta gigant, de Brâncuși și așa ceva, există mii și zeci de chestii mici care se întâmplă în cartier, nu știu ce, nu știu ce, la toate nivelurile, știi? Și asta se întâmplă pentru că niște oameni, inclusiv Ovidiu, că de aia el a devenit și paratroasnic, știi? Ovidiu Șandor colecționarul, alta e președintele fundației, alta e, nu știu, un om pasionat de artă, găsești cu greutate”.

Ovidiu Șandor nu e doar un antreprenor, colecționar de artă. E omul care și-a pus pasiunea în slujba cetății. Timișoara a fost soclul pe care a așezat toată arta pe care el a îmbrățișat-o și pe care acum o dăruiește lumii întregi.

Horia-Roman Patapievici, scriitor:Vizionar fiind, a creat o formă de afirmare culturală pentru arta contemporană din România. Modifică statutul urban, țesutul urban și piața culturală românească în ansamblul ei. E o mare reușită românească acest Ovidiu Șandor”.

Marea reușită românească a lui Ovidiu Șandor e că a trezit în zeci de mii de oameni dorința de a se duce către artă. Și privind spre lucrările marilor artiști naționali, să descopere povești despre fiecare dintre noi și despre o Românie care merită admirată.

La mulți ani România! La mulți ani PRO TV!

Articol recomandat de sport.ro
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Citește și...
Cine sunt cei mai populari artiști ai momentului. Inteligența artificială face parte din procesul lor artistic
Cine sunt cei mai populari artiști ai momentului. Inteligența artificială face parte din procesul lor artistic

Evoluția tehnologiei a schimbat și modul în care privim arta. Vrem să fie interactivă, imersivă, dar și realistă. Cel puțin asta susțin cei mai populari artiști ai momentului.

Proiect inedit. Scena underground din Islanda, văzută prin obiectivul fotografului român George Mieluș
Proiect inedit. Scena underground din Islanda, văzută prin obiectivul fotografului român George Mieluș

Un fotograf român a pătruns în comunitatea locală din Islanda și a colaborat cu diverși artiști underground din Reykjavik, documentând astfel într-un mod inedit esența acestei mișcări, de la muzică ... la graffiti și sporturi extreme.

Robotul care realizează replici la scară largă ale unor opere digitale semnate de artiști contemporani
Robotul care realizează replici la scară largă ale unor opere digitale semnate de artiști contemporani

Un robot umanoid care are aspectul unui star pop, unul care pictează și altul care face masaj. Sunt doar câteva dintre cele mai atractive exponate ale târgului de tehnologie care s-a desfășurat de curând la Lisabona.

Preselecții pentru Târgul de Crăciun de la Craiova. Autoritățile vor să redea atmosfera spectacolelor de la Viena, ori Paris
Preselecții pentru Târgul de Crăciun de la Craiova. Autoritățile vor să redea atmosfera spectacolelor de la Viena, ori Paris

La Craiova are loc o preselecție pentru Târgul de Crăciun. Autoritățile vor să aducă artiști stradali care să distreze turiștii, la fel ca la Viena, Paris sau Barcelona. Așa că au organizat un casting.  

Balul bobocilor, un coșmar pentru părinți. „Vorbim de organizare la nivel de nunți, cu muzică scumpă, băuturi scumpe”
Balul bobocilor, un coșmar pentru părinți. „Vorbim de organizare la nivel de nunți, cu muzică scumpă, băuturi scumpe”

Luna aceasta încep balurile bobocilor pentru elevii de clasa a 9-a. Însă unii părinți sunt nemulțumiți de faptul că petrecerile au loc în cluburi, cu artiști controversați și care cer bani mulți.  

Recomandări
UE adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei după doi ani de la declanşarea războiului cu Ucraina. Ce măsuri au fost decise
UE adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei după doi ani de la declanşarea războiului cu Ucraina. Ce măsuri au fost decise

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliul UE a celui de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

 

Judecătoarea care căuta în sala de judecată un tânăr mort la 2 Mai, în timp ce mesteca gumă, cercetată de Inspecția Judiciară
Judecătoarea care căuta în sala de judecată un tânăr mort la 2 Mai, în timp ce mesteca gumă, cercetată de Inspecția Judiciară

Judecătoarea care a intrat la procesul din Mangalia al tragediei de la 2 Mai mestecând gumă, după care a întrebat dacă e în sală unul dintre tinerii morți în accident, este anchetată acum de Inspecția Judiciară, care s-a autosesizat.  

Dezastru la simularea Evaluării Naționale. 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică
Dezastru la simularea Evaluării Naționale. 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică

Este dezastru la simularea Evaluării Naționale, potrivit rezultatelor anunțate vineri de Ministerul Educației. Astfel, 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică, în timp ce la Limba română, 26% au luat mai puțin decât nota de trecere.