Romania, tren pierdut. Fondurile UE, mirajul pentru care romanii s-au intors in tara, s-a spulberat

Dupa cinci ani de la aderare, avem peste 2 milioane de romani plecati la munca in strainatate si prea putini bani folositi din fondurile europene.

Extinderea crizei in toata Europa si prabusirea unor mari economii, ca Spania si Italia, i-au facut pe multi dintre romanii plecati la munca sa se intoarca in tara.

Si cum acolo au invatat lectia seriozitatii in ceea ce priveste munca, dar si cum se pot folosi fondurile europene pentru propria afacere, unii dintre ei au jucat totul pe o singura carte, si-au luat agoniseala din tarile de adoptie si s-au intors in Romania, cu speranta ca, daca au reusit printre straini, cu siguranta o pot face si in tara natala.
Principalul atu al Romaniei dupa intrarea in UE, fondurile europene, constituia, in viziunea romanilor intreprinzatori, pasaportul catre o altfel de viata in tara, diferita de cea pe care o lasasera la plecare si apropiata de cea traita in alte tari europene.

Maria V. a decis sa se intoarca in Romania, dupa 13 ani petrecuti in Spania, unde la inceput a lucrat ca menajera. De-a lungul anilor, Maria a strabatut drumul pe care il urmeaza majoritatea romanilor care pleaca la munca in strainatate. Si-a intregit familia, chemandu-si sotul si fiica, impreuna au pus pe picioare o firma de transport si una de constructii, iar in paralel a lucrat la o firma de arhitectura si intr-o banca.

Citește și

Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Si cum firma de arhitectura la care lucra derula majoritatea proiectelor prin finantari europene, Maria s-a gandit ca ar putea face acelasi lucru in Romania, avand in vedere ca autoritatile de la Bucuresti se laudau cu miliardele de euro pe care erau nerabdatoare sa le dea antreprenorilor romani.

A cheltuit 150.000 de euro din surse proprii si de doi ani nu a primit nicio rambursare

A revenit in tara cu economiile stranse in cativa ani, la care s-au adaugat si banii din vanzarea casei din Guadalajara, cu ideea deschiderii unui service auto cu finantare europeana, in Alexandria.

“Ideea de a face un service o aveam de mult timp, pentru ca sotul meu este mecanic auto si asta si-a dorit dintotdeauna”, a povestit Maria, pentru incont.ro.

A intocmit un proiect in valoare de 205.000 euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), fara TVA si cheltuieli neeligibile, pe care trebuie sa-l suporte din buzunar. A depus proiectul in 2009, iar aprobarea a primit-o la sfarsitul lunii aprilie 2010.

“Pana acum am cheltuit 150.000 de euro cu arhitectii, consultanta, constructia, avizele si autorizatiile. Am facut totul din resurse proprii si nu am primit nicio transa din finantare europeana. Actele de rambusare sunt depuse, dar nu pot sa precizez cand vom primi banii”, a spus Maria.

Potrivit acesteia, nici creditul bancar nu reprezinta o solutie, avand in vedere ca majoritatea bancilor nu acorda credite decat dupa primirea primei transe de bani de la UE, pentru a fi siguri de viabilitatea proiectului.

“Pentru a incepe sa functionam ne mai trebuie 150.000 de euro, pentru cumpararea utilajelor, bani pe care nu avem de unde sa-i luam, in asteptarea rambursarilor de la UE”, a explicat Maria.

Romania a atras in cinci ani 6,3% din suma pusa la dispozitie de UE

Atragerea fondurilor europene a devenit o problema in Romania, in conditiile in care rambursarile pe Programul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane au fost blocate de Bruxelles din cauza unor nereguli, in timp ce, per ansamblu, absorbtia efectiva a ajuns la 1,2 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 6,3% din total, potrivit ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban.

In acelasi timp, ministrul Administratiei si Internelor, Gabriel Berca, declara recent ca atragerea fondurilor UE a devenit o problema “de siguranta nationala” si ca fiecare sef de autoritate va raspunde “cu capul” pentru absorbtia greoaie. Berca a mai spus ca nu sustine ideea acordarii sporului de 75% tuturor functionarilor care lucreaza cu fonduri europene, precizand ca acest procent ar trebui acordat doar celor care isi fac treaba.

"Nu cred in procentul de 75% dat tuturor. Cred in procentul de 75% acordat celor care isi fac treaba. Este clar ca avem nevoie de mai multa implicare si de mai multi profesionisti", a spus ministrul.

In opinia celor care vor sa dezvolte afaceri cu bani europeni, cele mai mari probleme sunt legate de multitudinea de acte care trebuie completate si de durata mare a procesarii dosarelor.

“In Spania se accesau mai usor si nu erau atatea controale. In Romania dureaza foarte mult – eu m-am apucat de acte in 2009, s-au aprobat in 2010, iar pana acum am investit din surse proprii si nu am primit nicio rambursare. Trebuie completate multe formulare, dosarele au cate 500-600 de pagini. Acesta este si motivul pentru care se aproba atata de greu, verificarea atator dosare cu atatea pagini ia mult timp. Cred ca angajatii isi fac treaba, dar sunt prea putini”, a explicat Maria V.

"Aici, am cheltuit intr-un an cat am strans acolo in 13 ani."

Si daca la inceput s-a intors cu speranta ca va putea sa faca in Romania macar jumatate din cat a reusit in Spania, Maria se gandeste ca acolo, chiar si pe criza, i-ar fi fost mai bine.

“Aici am reusit sa cheltuim intr-un an aproape tot ce am strans acolo in 13 ani. Si desi si acolo lucrurile nu mai merg in constructii, ne reorientam spre altceva. Sigur ca ne-ar fi afectat criza, daca ramaneam in Spania, dar acolo daca muncea un singur membru putea intretine toata familia si asa am fi facut mult mai bine fata crizei”, spune Maria.

“Noi am incercat. Daca nu reusim in maximum un an, plecam din nou, de data asta in Australia, care cred ca este cea mai buna optiune.” Acesta este concluzia la care a ajuns o familie de romani care s-a intors din Spania pentru a deschide o afacere in Romania, cu bani europeni. Concluzie la care au ajuns si altii ca ei si care regreta decizia de a reveni in tara de origine.

Datele partiale ale recensamantului populatiei din 2011 arata ca peste 2 milioane de romani au plecat in strainatate in ultimii 10 ani. Potrivit asociatiilor de romani din strainatate, cateva mii s-au intors in ultimii ani pentru a-si deschide afaceri cu banii castigati acolo.

Statistica spaniola arata ca, in prezent, romanii sunt cea mai numeroasa categoie de imigranti din peninsula – peste 800.000 de persoane, majoritatea acestora lucrand in agricultura, turism si constructii.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”