"Romania, te iubesc!": Praf in ochi
Desert, nu in Africa, ci in Oltenia! Statul a tocat o groaza de bani pe asa-zise impaduriri. Atat de multi bani, incat nimeni nu le mai tine socoteala, cat despre copaci... s-a ales praful.
Firmele private care cauta profit in afacerea cu puieti se razboiesc in licitatii si contestatii. In acest timp, satenii proprietari pe terenuri vor si ei sa castige din impadurire. Iar nisipurile pun stapanire pe pamanturi.
Marsani, Dolj, sudul Olteniei. O comuna intinsa pe mai bine de cinci mii de hectare. Aproape toate sunt acoperite de nisip. Pe mii de hectare nu mai sunt paduri, nu mai sunt culturi, nu mai e nimic. E pustiu. Oamenii si animale se lupta sa supravietuiasca pe arsita. Pasarile nu mai gasesc hrana si ataca plantatiile localnicilor care sunt nevoiti sa le pazeasca zi si noapte.
Marsaniul este asezat chiar in mijlocul unei zone nisipoase din sudul tarii, cunoscuta drept „Sahara Olteniei." Aici lucrurile nu au stat din totdeuna asa.
La jumatatea secolului trecut, dunele de nisip au fost indreptate si cultivate, au fost plantate perdele forestiere de protectie, a fost introdus sitemul de irigatii.
Dupa Revolutia din 89, oamenii locului au primit pamantul inapoi si au distrus tot ce se construise in urma cu 40 de ani: au taiat perdelele de protectie, au furat sistemele de irigat, si-au lasat pamanturile in paragina.
Fara paduri, nisipurile se muta nestigherite dintr-un loc in altul.
In ultimii ani, lucrurile au inceput sa se miste iar, la Marsani si Daneti s-au plantat aproape o mie de hectare cu puieti de salcam. De voie, de nevoie oamenii au inteles ca nu au ce sa mai faca pe pamaturile parjolite si au permis statului sa le planteze cu salcam.
O afacere mai mult decat profitabila. Asta a devenit impadurirea nisipurilor din Oltenia. Banii vin de la stat, iar firmele private se bat pentru a castiga licitatiile. Pana acum, alte doua mii de hectare trebuiau plantate la Daneti si Marsani. Miza prea mare a facut insa ca licitatiile sa fie blocate mai mult timp. In plus, un scandal de proportii, in care a fost implicat si fostul ministru al agriculturii, Decebal Traian Remes, a blocat plantarile in zona. Totul s-a incheiat cu demisia lui Remes de la sefia Agriculturii.
Florin Radu este cel care a castigat in cele din urma licitatia. Tot el a plantat acum doi ani la Daneti si Marsani. In aceasta toamna va planta aproape 2000 de hectare in cele doua comune. Costurile lucrarilor sunt insa invaluite in ceata.
Afacerile cu puieti au ajuns si in statiunea de cercetare de la Dabuleni.
Plantarea unui hectar de salcam costa 22.000 de lei noi. Pe un hectar, in medie sunt plantati cinci mii de puieti, adica in jur de 4 lei si 40 de bani puietul. Daca inmultim banii cheltuiti pentru plantarea unui hectar cu suprafata care se va planta la Daneti si Marsani, rezulta o suma uriasa. In cele doua comune, statul va investi mai bine de 12 milioane de euro. Asa se explica batalia firmelor private pe proiecte de reconstructie ecologica. Dincolo de aceasta batalie si de interesele afaceristilor in cele din urma beneficiarii padurilor vor fi oamenii din zona. Ei vor fi proprietarii padurilor plantate pe pamanturile lor. Localnicii nu insa habar de aceste beneficii.
Dovada ca arsita din Sahara Olteniei nu este doar o poveste. De poveste este insa modul in care se replanteaza. In Oltenia, solutia pentru stoparea desertificarii sta in intelenirea nisipurilor prin plantarea padurilor. Plantarea unui hectar pe camp costa insa la fel de mult ca plantarea in zona de munte.
Zona Daneti-Marsani este doar un exemplu, exemplul unui cerc vicios tipic pentru plaiurile mioritice: oameni care nu vor sa cedeze statului pamanturile pentru impaduriri pentru ca statul nu le-a explicat clar beneficiile, firme care vor sume uriase pentru a presta un serviciu, licitatii contesate, impaduriri amanate.
Romania este in coada clasamentului cand vine vorba de impaduriri. La nivel european, media este de 32%. In Romania, doar 26,7% din sprafata este impadurita. Peste 35.000 de hectare ar mai fi de impadurit numai in judetul Dolj.
Specialistii cred ca peste cel putin 30 de ani vom atinge media europeana. Aceeasi specialisti avertizeaza insa ca peste 20 de ani, daca nu se planteaza paduri acum, Doljul va fi complet arid.
