Romania, te iubesc: Afacere de milioane de euro cu stuful din Delta Dunarii
Suntem si noi primii in lume la ceva: la stuf. Si ultimii in lume atunci cand vine vorba sa valorificam aceasta bogatie. Avem cea mai compacta zona stuficola din lume: stuful nu trebuie sadit, nu trebuie ingrijit si se reface singur, an de an.
Nu trebuie decat sa-l tai si sa-l trimiti in Occident, acolo unde bogatii se dau in vant dupa un acoperis de stuf. Noi insa am lasat de izbeliste toate combinatele de celuloza si am ajuns sa importam pana si hartie igienica. Va invitam in lumea culegatorilor de stuf - adevarati sclavi ai zilelor noastre, care muncesc pe nimic, cu apa pana la brau, pentru luxul altora.
Delta Dunarii, complexul lagunar Razim-Sinoe-Zmeica-Golovitza, locul in care creste cel mai bun stuf din lume, aurul nostru verde, un material de constructie ideal: este usor, estetic, ecologic, rezistent, elastic si asigura o perfecta izolatie termica si fonica. In trecut o avere nationala exploatata la cote impresionante, astazi o bogatie inepuizanta pe care numai strainii se bat ca sa-si acopere vilele de lux si casele de vacanta.
Considerata a fi nerentabil dupa 1989, combinatul de celuloza si hartie din stuf de la Chiscani fost inchis si a intrat in proces de lichidare. A devenit repede tinta hotilor care au furat tot ce se putea fura. 5000 de oameni si-au pierdut locul de munca, iar stuful a ramas sa zaca in balta. Desi in anii socialismului a fost exploatat la maximum si aducea tarii profituri uriase.
In anul 2002 resursa stuficola a fost concesionata de statul roman prin Ministerul Mediului. Delta a fost impartita in 12 zone stuficole dintre care numai sapte i-au interesat pe afaceristi. Batalia intereselor s-a dat pe stuful de saratura care creste intre mare si delta, cel mai cautat in Europa, datorita aspectului si rezistentei fibrei. Cat vezi cu ochii, numai zone compacte de aur verde.
Pentru cei care au reusit sa-si ia partea de stuf, afacerea s-a dovedit foarte profitabila: milioane de euro ajung in buzunarele celor care cu o investitie minima obtin castiguri sigure, an de an. Gheorghe Negrea spune ca a inceput afacerea cu un milion de euro. Are 4 utilaje mecanizate, multi zilieri si exploateaza in fiecare an 8200 de hectare de stuf de cea mai buna calitate. Anul acesta toata marfa va ajunge la o firma partenera din Olanda, renumita in Europa pentru design de acoperise.
Stuful ramane una dintre putinele afaceri neafectate de criza economica. In ultimii 5 ani, sute de mii de tone au luat drumul strainatatii, o tona fiind platita cu 60 de euro. Acoperisurile olandezilor facute din stuf romanesc dau clasa arhitecturii caselor de vacanta si cererea este in continua crestere.
Pentru oamenii baltii care au trait toata viata din taierea stufului si din pescuit, concesionarea rezervelor piscicole si stuficole a adus noi reguli si noi stapani.
Insa, seful explotarii care se ocupa de plati recunoaste ca lucreaza cu zilieri, oameni care nu beneficiaza de niciun avantaj prevazut in codul muncii.
 (11).webp)
