Județe la stăpân: Ilfov III. Jilava, raiul tunurilor imobiliare de lângă Capitală. Comuna în care apa miroase a gunoi


Ultimul update: Luni 16 Martie 2020 15:52
Data publicarii: Duminica 15 Martie 2020 18:30
Categorie: Romania, te iubesc!

JUDEȚE LA STĂPÂN: ILFOV III. Concentrarea populației în zona metropolitană a Capitalei a dus și la creșterea consumului și, implicit, a resturilor și gunoaielor de tot felul.

Din "plămânul" și "ferma" Bucureștiului, Ilfovul se transformă treptat în "dormitorul" Capitalei sau chiar în groapa de gunoi din periferia șoselei de Centură.

Gabriel Man coordonează grupul civic Popești-Leordeni.

“-Aceiași oameni care trebuie să-și adminstreze orașul și să se controleze ei pe ei. Este imposibil. De aceea, arată cartierul cum arată. Cam din 2013 - 2014 au început construcțiile de blocuri, din ce în ce mai înalte. Totul e făcut fără infrastructură. Toate țevile de apă, canal, curentul… absolut toate sunt subdimensionate.

-Alea sunt distanțele între blocuri.

-Da, da, da. Sunt și mai apropiate de atât. Sunt balcon în balcon. Dacă întinzi puțin mâna, dai mâna cu vecinul… Ia, vecine, bricheta… Da-mi bricheta. E un cartier dormitor, în sensul că nu ai mare lucru de făcut. Nu poți să-ți duci copilul la școală, la grădiniță. Nici nu există. Nu există un parc.”

Florin Preda este administratorul public al orașului Popești-Leordeni.

-Cum s-au construit blocurile astea?

-Cum s-au construit? Legal. Pe autorizație de construire, avize eliberate de toți furnizori de utilități.

-Și stâlpul asta în mijlocul drumului?

-Da, stâlpul din mijlocul drumului va trebui tot cu cei de la Enel să găsim o soluție pentru mutarea acestuia.”

În Popești-Leordeni se construiește pe baza unui Plan de Urbanism General de la începutul anilor 2000. Între timp comuna a devenit oraș.

Florin Preda:

“-Va dați seama că nu mai seamănă și strategiile care au stat la baza elaborării acelui PUG în anul 1999-2000 nu mai sunt de actualitate.

-Dvs. vi se pare că s-a dezvoltat sănătos?

-Dezvoltat sănătos știm că nu este, pentru că suntem deficitari în partea de structură, ce înseamnă mai ales partea de canalizare, alimentare cu apă.”

Astăzi sunt în jur de 40 de mii de locuitori cu acte în regulă în Popeșți-Leordeni, dar estimările administratorului public sar de 70 de mii.

Marian Petrache, președinte CJ Ilfov: “N-a dat așa ceva Consiliului Județean. Dacă vorbiți de construcțiile civile, da. Conform legii, Consiliul Județean a eliberat planuri urbanistice zonale, care înlocuiesc PUG-urile localităților care nu sunt finalizate. Consiliul Județean nu este autoritatea șefă a primarariilor și a consililor locale. Ea doar ajută.”

De 8 ani, Consiliul Județean Ilfov este condus de Marian Petrache.

“-Ne uităm în urmă și au trecut 30 de ani, dvs. cum catalogați ăștia 30 de ani? O dezvoltare coerentă?

-Categoric nu. Din păcate. Dar să nu uităm că regiunea Bucureșți-Ilfov este cea mai puternică regiune din punct de vedere al dezvoltării economice din România și produce undeva între 25-30% din PIB-ul României.

-Se regăsește PIB-ul asta și în condițiile de viață ale locuitorilor județului Ilfov?

-Dacă vreți să ne referim la ceea ce ne-am dori, mai sunt lucruri de făcut.

-Au fost probleme în trecut până la venirea dvs?

-Păi dacă judecăm Ilfovul, Ilfovul putea să aibă altă dezvoltare dacă avea de la început o strategie. Nu a avut-o. Azi o are.”

Abia astăzi, în 2020, se discută o strategie de dezvoltare economică a Ilfovului împreună cu Banca Mondială, dar și acest document este foarte întârziat, la fel cu planul de amenajare a teritoriului care nu a fost finalizat niciodată.

Început în 2002, planul de amenajare a teritoriului a fost oprit la jumătatea lui 2004, exact când a început expansiunea imobiliară în Ilfov. În 2012, atunci când a preluat primul mandat de președinte al Consiliului județean, Marian Petrache a promis acest document strategic pentru viitorul județului. Astăzi, după 8 ani, este în dezbatere.

Vidra este una dintre cele mai sărace comune din Ilfov. Cunoscută pentru legumicultorii care aprovizionau Bucureștiul cu hrană proaspătă, astăzi și-a câștigat notorietatea prin altceva - prin groapă de gunoi.

Marius Stratulat este printre cei mai activi contestatari ai depozitului de deșeuri.

Marius Stratulat: “Tot ce înseamnă zona de sud Ilfov, sau sud Bucureșți-Ilfov, este poluată de către depozitul de gunoi ECO SUD. Noi simțim asta în fântânile noastre. Eu simt cum cum groapa mă poluează pentru că la robinetul meu în baie îmi curge apă cu miros de gunoi. Apa nu este potabilă, dar culmea este că nu putem face nici baie. Garda de Mediu și DSP Ilfov au constatat că apa este atât de poluată, cu valori chiar și de 7 ori peste limita legală și ne-a interzis până și folosirea pentru uz casnic. Din păcate comuna Vidra nu are nici canalizare, nici apă potabilă. Primăria spune că există, dar există doar în hărți. Fizic ea nu funcționează.”

Deși am fi vrut să participăm la ședința Consiliului Local privitoare la bugetul pe 2020, ședință obligatoriu publică, nu ni s-a permis accesul, ba mai mult, consilierii s-au încuiat în sală. Cu greu reușim să vorbim cu primarul din Vidra.

“-Canalizarea s-a finalizat?

-Nu, este în proces de finalizare. Lucrăm la racordări pentru canalizări și apă curentă aproape în toată localitatea.

-De câți ani e pornită?

-Cred că e pe undeva din 2008.

-Și încă nu s-a finalizat.

-Noi acum am reușit să finalizăm această stație de tratare pentru apă.”

În 2013 primarul de atunci, Florin Niculae, a fost arestat de DNA în timp ce primea 22 de mii de euro mită în contul lucrării de canalizare și apă. Și a fost condamnat la 4 ani de închisoare.

Ministrul Mediului recunoaște că problema gropilor de gunoi din Ilfov este complicată.

Cosmin Savu: “În sudul Bucureștiului, în imediată proximitate a sectorului 4 se întinde comuna Jilava. În ultimii ani, această apropriere a atras foarte mulți rechini imobiliari. Aici au fost foarte multe scandaluri, legate de terenuri multe, dintre ele soldate cu dosare penale.”

Sunt de notorietate problemele penale ale fostului primar Adrian Mladin, cel care a fost condamnat în același dosar de corupție cu primarul Snagovului, Mușat, și care a fost votat primar pe vremea când era în pușcărie și-și aștepta condamnarea definitivă de 5 ani și 10 luni pentru luare de mită în afaceri cu puneri în posesie de terenuri ilegale.

În dosar apare și finul acestuia, Ovidiu Szazs, dar și vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, la acea vreme - Gheorghe Roman, precum și notari și oameni de afaceri. Un bucureștean a denunțat că i s-au cerut peste un milion și jumătate de euro șpagă, pentru comasarea a 23 de hectare, pe care denunțătorul le avea în Jilava. Cumpărase multe parcele dispersate și dorea alipirea lor, la limita cu Bucureștiul. Într-o suprafață unitară, pământul valora câteva zeci de milioane de euro, în boom-ul imobiliar, iar alipirea s-ar fi aranjat pe 3 cai: Mladin i-a pretins denunţătorului suma de 500.000 euro din care a și primit o tranșă de 50.000 euro, ca să întocmească planul parcelar. La rândul lor, și vicele de la Consiliul Județean și primarul Snagovului ar fi cerut bani, că să intervină la șefa OCPI Ilfov, pentru intabulare.

Și președintele Consiliului Județean Ilfov a fost cercetat în urmea unei plângeri făcute de Mladin, dar procurorii n-au putut să demonstreze că la mijloc a fost ceva ilegal.

Astăzi, Mladin este trimis în judecată și cercetat și pentru alte fapte penale. Există un dosar și pentru modul în care s-a făcut canalizarea în Jilava.

Nicu Bujor este unul dintre cei mai aprigi contestatari al politicilor publice din Jilava.

Nicu Bujor: “Paradoxal, în comuna Jilava s-au cheltuit 15 mil .euro de către Mladin Adrian și de către membrii grupului de crimă organizată din Primăria Jilava ca să facă această stație de instalație de canalizare. În 2013 a fost făcut un proces verbal de recepție ca fiind gata și mai are el de lucrat încă vreo 40% din lucrări ca să fie gata."

Petre Elefterie Ilie, primar Jilava:

“-Ce ați găsit când ați venit în 2017?

-În 2017 când eu am venit ca primar am găsit o canalizare nefuncțională din anul 2011. Această canalizare a fost lăsată în paragină și eu am pus-o în funcțiune în 2019. A avut o recepție parțială făcută în 2014 de către o comisie formată din consilieri, ceea ce nu trebuia așa ceva. Plătită în totalitate.

-Cât a costat în total lucrarea prima dată?

-Prima dată a fost un împrumut de 15 mil. euro pe 30 de ani, plătim astăzi 50 mii euro în fiecare lună. Tocmai de asta am ținut atât de mult să o pun în funcțiune această canalizare.”

Cosmin Savu: “Chiar dacă sistemul de canalizare este, după spusele primarului, funcțional, oamenii nu s-au legat pentru că sunt costuri. Așa că preferă să deverseze în hazna în continuare.”

Oamenii preferă să umple buzunarele vidanjorilor. Întâmplător sau nu, conform termene.ro, cea mai mare firmă de vidanjare din Jilava a aparținut chiar actualului primar.

Modul în care s-au făcut împroprietăririle în Jilava creează și acum probleme - stația de vacuum a instalației de canalizare este în curtea unui localnic care se judecă cu primăria.

Grigorescu Ștefan: “Mladin Adrian, fostul primar, pușcăriașul, a venit și m-a chemat la el acolo ca să îi dau lui terenul. Nu ți-l dau. Și zice oricum ți-l iau și după aia a venit cu poliția din Jilava și din Măgurele cu o firma de pază, m-au luat pe sus. Mi-au dărâmat gardul, au rupt porțile și au intrat și s-au apucat să construiască. M-am dus la poliție, la parchet și nimeni nu a făcut nimic.”

Iar încurcăturile sunt peste tot. La margina Jilavei se află cartierul numit "La capace".

“-De unde vine denumirea cartierului?

-În 2004 primarul la momentul acela a pus în posesie 200 de persoane. A luat 200 de capace de borcan. Le-a numerotat. Și de aici a venit. Nu e legendă. În 2004 a început să construiască aici. A fost o anexă aprobată de comisia județeană nesemnată de către secretarul de la momentul acela.

-E terenul primăriei?

-Da. Rămâne la dispoziția comunei Jilava acest teren. A fost teren agricol. Nu există un plan parcelar.

-Există curent?

-Curent nu. Doar iluminat. Curent nu există.”

Și nu doar "La capace" sunt probleme. În altă margine de comună, proprietarii de terenuri s-au trezit cu un cartier întreg. Romii din Sintești s-au întins până în Jilava.

Nicu Bujor: “Da, aici este comuna Jilava, aici și pe stânga și pe dreapta se văd tot felul de case, de vile construite. Sunt case ale țiganilor din Sintești care ține de comună Vidra și construite pe terenurile a sute de cetățeni din comună Jilava. Oameni săracii, care de prin 2000, au 20 de ani de zile de când săracii nu s-au mai putut folosi de aceste terenuri pentru că toate terenurile au fost date de către primaia Jilava cu acte false.”

Nu doar în Jilava sunt probleme. Într-o ediție viitoare vom continua să prezentăm anomalii din proximitatea Bucureștiului, din zonele cele mai bogate ale județului Ilfov. Vă vom prezenta în detaliu cine au fost actorii politici și instituționali, care sunt condițiile de viață, dar și cine sunt principalii profitori din afacerile imobiliare făcute de multe ori la limita legii.

Contracte de milioane de euro date cu încredințare firmelor prietene și un mod de a face administrație total netransparent au ținut dezvoltarea județului Ilfov într-o zonă gri care se răsfrânge asupra întregii țări. Cea mai bogată regiune a României este și cea mai coruptă, iar stăpânii județului Ilfov se bucură de roadele afacerilor făcute în detrimentul alegătorilor.