Marea defrisare, partea 3. Cum functioneaza mafia lemnului. Silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurile Romaniei

Din pacate, politicienii si oamenii care conduc si muncesc in aceste institutii sunt direct implicati in jaful din padure. Noi semnalam dezastrul, se fac dosare penale si anchete in timp ce munti intregi raman fara padure si nimeni nu nu este pedepsit.

Asta pentru ca cei care taie sunt protejati de politicieni, politisti si procurori.

Romania are acum 6.519.479 hectare de padure care acopera 27 la suta din suprafata tarii. Mai bine de jumatate a fost retroceda catre fosti proprietari. 560.000 de hectare au fost retrocedate cu incalcarea legii. In ultimii ani s-au dus adevarate lupte intre cei care, cu drept sau fara, si-au dorit o bucata de padure. Multe dintre padurile retrocedate au disparut. Peste 500.000 de hectare au fost rase de pe fata pamantului in ultimii ani, in mod ilegal.

Arges, Valea Rea. O padure retrocedata proprietarilor. Intre 2008 si 2012 aici s-a intamplat un adevarat dezastru. Actualul ministru al Padurilor a venit sa vada locul.

Citește și

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Lucia Varga, ministrul Padurilor: "In 2009 erau paduri aici. Si acum avem bataie de joc. Si vedeti ca la prima viitura toate astea astea o iau la vale si o iau la vale cu mal pentru ca au facut si acele drumuri nepermise, pentru ca este o panta mare unde nu era permisa taierea la ras."

Maldere de busteni au ramas pe loc in urma taierilor, iar valea pe care curge apa a fost acoperita de resturi de lemn. In total, 915 hectare sunt rase pe aceste vai. Imaginile din satelit arata cum era padurea acum 5 ani si ce avem acum.

Se stiu firmele care au taiat de aici, se stiu vinovatii, s-au facut cercetari si dosare dar nimeni nu a fost deranjat pana acum. 3 firme din zona au taiat timp de 4 ani. Si acum taie. Le-am gasit ceva mai jos la lucru. Au acte si spun ca toate taierile de aici sunt legale. Toate taierile din zona s-au facut cu acordul ocolului privat Valea Oltului - un ocol fantoma cu sediu pe Valea Oltului.

Acum, minsitrul Padurilor spune ca statul se va consititui parte vatamata si va cere daune. E drum lung insa pana cand vinovatii vor plati. Ciudat lucru este ca, pana in acest loc al dezastrului, se ajunge pe un drum facut in ultimii ani cu fonduri europene. 1.500.000 de mii de euro s-au cheltuit aici pentru ca masinile cu lemn sa coboare in bune conditii. De pe cele 915 hectare rase au coborat in ultimii ani peste 6.000 de tiruri cu lemn ilegal. Si nimeni nu s-a sesizat.

Lucia Varga, ministrul Padurilor: "Cu siguranta asta e atentat la siguranta nationala si va spun si de ce. Pentru ca aici este o zona cu protectie speciala. In aval exista baraje, in aval exista lucrari cu rol de protectie si ce s-a intamplat aici cu siguranta reprezinta un atentat la siguranta nationala."

In timp ce ministrul Padurilor se minuneaza ca aici nu mai e padure peste munte, in Valcea se taia ilegal. Am ajuns aici cu primarul comunei Boisoara, Nicolae Gheorghe. Din padure se scot lemne.

Se numeste Bulgaru Gheorghe Andrei si este unul dintre cei care taie padurea pe acesti munti. Obstea de mosneni Boisoara Gaujani e proprietarul padurii de aici. In total, 5558 de hectare. Primarul a cerut oprirea lucrarilor pentru ca, sustine el, obstea a primit aceste paduri cu incalcarea legii, iar pana la lamurirea situatiei taierile ar trebui oprite.

Sus in munte padurea se taie la ras. Iar buturugile sunt nemarcate. Semn ca aici se taie ilegal. Pe drumul de intoarcere, ne-am intalnit cu acealasi Bulgaru Andrei.

Toata zona este administrata de ocolul silvic privat Clabucet.

Ghincea Valeriu, sef Paza Ocolul Clabucet: "Nu sunt fata mare. Va spun cinstiti. Dar nici sa incalc legea, sa spun mama ce am facut. Si acolo daca sunt cioate..."

Ghincea Valeriu este seful pazei pe padurile ocolului. Recunoaste ca mai comite si nereguli, dar sustine ca in muntele pe care am filmat taierea este legala, cu toate ca arborii nu sunt marcati. A ramas ca verifica totusi zona pentru a se lamuri.

Ghincea Valeriu, sef Paza ocolul Clabucet: "Concluzionand. Eu ma duc acolo personal, am telefonul dvs, va sunt, va dau pe fax. Cand va duceti...luni dimineata... Ma duceam maine, dar sunt nas, n-am sambata sau duminica..."

Nu ne-a mai contactat.

Muntii Maramuresului au fost macelariti in ultimii 23 de ani. Mii de hectare au fost rase de pe fata pamantului. Si acum se duc lupte grele pentru acapararea unor suprafete uriase de padure. Composesoratul Borsa se lupta sa primeasca 17.000 de hectare de padure. Inca din 2004 au o hotarare definitiva si irevocabila data de judecatori pentru a intra in posesia padurii, dar pana acum nu s-a intamplat. Albu Gheorghe a fost secretarul composesoratului.

La sfarsitul anilor '90, Albu Gheorghe era bun prieten cu Mihali Matei. Albu are teancuri de case filmate in acea perioada. Impreuna filmau neregulile din padurile Maramuresului. Albu sustine acum ca totul era pentru santaj si ca Mihali facea bani din asta: "Mergea omul si scotea bon si mai taia un lemn doi pe langa si noi filmam. Pe unii pe drept pe unii pe nedrept...santaj. Santaj la el, ca eu credeam ca fac o fapta buna. Santaj era la el, ca dupa aia am aflat."

Sustine ca a fost batut de mai multe ori de cei pe care ii filma si ii santaja.

La inceputul anilor 2000, Albu Ghorghe si Mihali Matei incep lupta pentru redobandirea padurilor pe care composesoratul borsa, asociatia proprietarilor, le avea inainte de 1948. Cei doi devin in zona adevarati lideri. In 2000 blocheaza drumul national pentru a-si cere drepturile. Si cer autoritatilor padurea care a apartinut candva localnicilor.

Intr-un raport al Romilva se arata ca in ianuarie 2003 Mihali Matei a cerut comisiei locale Borsa 17.000 de hectare de padure in numele asocieatiei composesoarale Borsa. Intrucat termenul de depunere a cererilor expirase, cineva din primarie l-a ajutat sa isi inregistreze cererea pe aceeasi pozitie cu asociatia veteranilor de razboi. Incepe lupta pentru obtinerea padurii.

In cele din urma, Albu si Mihali ajung al judecatoria Ales, de unde cer 11.000 de hectare de padure.

Albu Gheorghe s-a autodenuntat acum. In scrisoarea pe care a trimis-o anchetatorilor arata ca a folosit toate tertiplurile pentru a duce in eroare instantele. In plus, pecizeaza ca incarcarile de acum ale composesoaratului Borsa de a pune mana pe 17.000 de hectare de padure se bazeaza pe un fals.

In raportul Romsilva se arata ca Asociatia lui Mihali nu avea dreptul sa ceara 17.000 de hectare de padure. Dobra Darius este angajat al Directiei Silvice Maramures, specialist in cadastru: "Composesoratul Borsa inainte de 1921 a avut 11.000 si ceva de hectare. In 1921 a venit reforma agrara si din averea composesoratului a dat la primarie 5200 de hectare. A ramas 6.000 de hectare."

In 2005, tot la Borsa, ia fiinta Composesoratul Cisla, care cere exact cat sustine Romsilva ca a avut composesoaratul inainte de 1948: 6.000 de hectare. Si le primeste pe loc. Vicepresedintele composesoratului este Dobra Darius, cel care raspunde de impartirea padurilor din Maramures.

Mihali Matei sustine ca infiintarea composesoratului condus de Dobra a fost nelegala si ca de cum a primit padurea composesoratul s-a pus pe taiat.

Pentru mai multe retrocedari ilegale Dobra Darius a fost dat afara din sistem, dar a fost repus in functie de Horj Pavel, actualul director al Directiei Silvice Maramures.

Horj Pavel a condus ani de zile padurile din Maramures, iar intre 2008 si 2012 a fost deputat. Acum s-a reintors pe la sefia padurilor. Si numele sau este legat de taieri ilegale din aceasta parte a tarii. Intr-un raport al inspectoratului teritorial silvic se arata ca Horj Pavel a luat decizii care serveau drept "paravan" pentru punerea in valoare a masei lemnoase in mod nejustificat de o firma din zona. De altfel, Horj, recunoaste ca pentru muntii ramasi fara padure nu exista pedeapsa.

Horj Pavel, director Directia Silvica Maramures: "Stiti pe cineva care a fost pedepsit? Condamnat penal, nu. Nu a fost nimeni pedepsit. Nu am cunostinta de asa ceva. Desi in ultimii ani au fost foarte multe plangeri penale. Si nimeni condamnat."

La Borsa, de ani zile se taie fara nicio lege. Si acum se taie. Din 17.000 de hectare pe care le cere, Mihali Matei a reusit sa primeasca doar 69 de hectare. Acum le taie.

I-am cerut lui Mihali Matei sa mearga in teren pentru a confirma sau nu daca padurea din care se taie ii apartine. Dar nu a vrut.

Inca din 2005, composesoratul a dat statul roman in judecata la CEDO si cere daune de peste 60 de milioane de euro.

Munti intregi au ramas fara padure in Maramures. Pe mii de hectare. La "Romania, te iubesc" am aratat de mai multe ori dezastrul de aici. In primavara acestui an ne-am intors pe Valea Tibaului, aproape de granita cu Ucraina.

Toate masinile care trec pe Valea Tibaului au numere cu "val". "Val" vine de la S.C. Valcanescu SRL, o firma care apere intr-un raport al Corpului de Control. Este mentionata aceasta firma de 40 de ori, cu un prejudiciu de sute de mii de euro. Corpul de Control face hartii, iar firma isi vede nestingherita de treaba in padure. Taie fara nicio apasare.

Am incercat sa luam legatura cu patronii acestei firme, dar angajatii s-au inchis in sediu.

In rapoartele inspectorilor silvici se arata ca multe dintre taierile ilegale din muntii Maramuresului s-au facut acordul a doua ocoale private: Borsa Alpina si ocolul silvic composesoral Viseu.

Taierile s-au intamplat in Parcul Natural Muntii Maramuresului. Am arat dezastrul de aici inca din 2011. Seful de ocol nu are habar insa despre acest dezastru, cu toate ca prejudiciul depaseste milioane de euro. Nici macar nu a auzit despre datele din acest raport.

Ioan Tiplea este seful ocolul composesoral Viseu. Conform datelor din rapoartele inspectorilor silvici si ocolul sau a produs dezastru in munti. Taieri la ras pe suprafete mai mari de 3 hectare, iar acolo unde ocolul trebuia sa faca taieri de igiena, adica sa scoata doar arborii uscati si rupti din padure, a taiat la ras.

Ocolul composesoral Viseu a dat aprobari si pentru taierile facute de SC Valcanescu. Seful de ocol spune ca a vazut la "Romania, te iubesc" ca aceasta firma taie ilegal.

Si din padurea statului s-a taiat ilegal. Imediat dupa ce s-a reintors la sefia padurilor Horj Pavel a desfiintat ocolul de stat de la Borsa. Mihali Danut, seful ocolului, a intrat imediat in concediu medical. Si sta acasa, o casa mare, cu 4 etaje: "Pe probleme de stres si cand ma enervez incep sa tremur, incep sa plang si deci...ma simt foarte rau. Acum stau de vorba cu dvs dar nu-mi permite sanatatea. Dar cand o sa imi permita o sa va chem pe dvs."

Daca organele statele statului ar dori sa discute cu el l-ar gasi foarte usor acasa. Insa Directia Silvica ii cere sa predea echipamentul din dotare prin intermediul unor anunturi date la ziar. Armanent, masini...

Seful sau sustine ca pagubele produse de Mihali au fost destul de mari.

Horj Pavel, director Directia Silvica Maramures: "Au taiat 7500 de cioate anul trecut, din vara pana in iarna. Cand era sef de ocol domnul Danut Mihali. Mihali. Ilegal. Fara marcaj."

L-am anuntat Mihali Danut ce sustine seful sau despre el ... si imediat s-a facut bine si a cerut sa vorbeasca in fata camerei:

"A batut palma cu domnul Mihali Matei. Acel domn care este in spatele acelui composesorat fantoma. Cine bate palma? Domnul Horj Pavel, directorul. A batut palama cu domnul Mihali Matei...care este la composesoarat..."

Horj Pavel nu a mai vrut sa comenteze dezvaluirile fostului sau subaltern. Directia Nationala Anticoruptie cerceteaza acum ilegalitatile de la Borsa. De ani de zile se stie cine taie ilegal si unde ajunge lemnul, dar nimeni nu misca un deget.

Autoritatile statului - DNA, politie, Parchet - toti cerceteaza, dar nu ajung la nicio solutie. La dosarul anchetatorilor se afla si o intelegere care a fost semnata anul trecut inainte de campania electorala intre composesoratul lui Mihali Matei si candidatul la primaria borsa, Mihali Toader. In document, membri composesoratul se angajeaza sa il sustina pe candidat in lupta pentru primarie. Iar candidatul promite ca daca iese primar va da composesoratului 17.000 de hectare de padure.

Iar presedintele composesoratului se angajeaza sa-l improprietareasca pe viitorul primar cu minimum 2000 de hectare din cele 17.000 pe numele unor persoane din familie. In plus, ii promite si 20 la suta din daunele cerute statului roman la CEDO. Mihali Toader a iesit primar. Zile in sir l-am tot cautat. Mai mult sta la Bruxelles: "Am auzit zvonuri ca exista asa ceva si inca nu le-am vazut. Sunt curios cine...ii un fals acest document. Aveti un original. Daca exista original e contrafacut sau...pot sa citesc un pic... "

In presupusa intelegere se stabileste ca primarul sa o pastreze in functie pe actuala secretara. In intelegere, pe langa mentinerea secretarei in functie, se mai cere inlaturarea Dorinei Danci din primarie.

Autodenuntatul Albu Gheorghe detine o inregistrare de la una dintre intalnire composesoratului cu viitorul primar, inregistrare care confirma cele stabilite in angajament.

Si din padurea primariei Borsa s-a taiat ilegal. Munti intregi, fara padure raman dovada ilegalitatilor care s-au comis in acest colt de lume. O hora in care silvicultorii si-au dat mana cu politicienii si impreuna au distrus padurea. Ce se intampla aici se intampla in toata tara. Acesta este mecanismul prin care padurile au disparut.

Nimic din ce se intampla in padure nu se intampla fara acordul unor angajati ai statului. Oameni care au datoria sa pazeasca padurea au distrus-o si nimeni nu a fost pana acum pedepsit.

Oamenii acestia au savarsit un atentat la siguranta noastra a tuturor. In goana dupa averi ne fura dreptul la aer si mediu sanatos. Tocmai de aceea le-am cerut politicienilor sa introduca in lege ca furtul unor cantitati mari de padure de peste un hectar sau de peste 300 de metri cubi reprezinta un atentat la siguranta nationala.

Poate asa, intr-o buna zi cineva va plati pentru tot acest dezastru.
 

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său