Concentrații mari de substanțe periculoase în aerul respirat de oamenii din Craiova și Sebeș. Autoritățile nu intervin

Vă prezentăm reacția ministrului Mediului. Mergem la Craiova, să aflăm ce conține pulberea din curțile oamenilor.

Am luat 5 probe de pulbere din curtea Ramonei Filcu. 3 dintre ele le-am dus la Institutul Marius Nasta din București, unde, în urma analizelor, au ieșit concentrații mari de fier. Apoi i-am arătat doctoriței Beatrice Mahler imaginile cu pulberea din curțile oamenilor.

Discuție cu dr. Beatrice Mahler – manager Institutul Marius Nasta

-Asta e primul risc: de reacție alergică și de astm.
-Dacă stau ani de zile într-un mediu din ăsta?
-Fierul, care e în cantitate mare, inhalat în căile respiratorii determină o rigiditate a căilor respiratorii. -Adică le face mai puțin elastice. Sunt particule care se cumulează și care apar în interiorul căilor respiratorii ca niște pete negre, pete antracotice.
-Prezența pulberii de fier este atât de evidentă încât localnicii strâng cenușa de pe butoaiele cu murături cu ajutorul unui magnet.

Citește și

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

Discuție cu Dan Vasile – director tehnic CET II Craiova

-E metal?
-Nu este nimic metalic.
-Păi ce poate să atragă un magnet?
-Nu știu ce ați văzut dumneavoastră. Vorbesc la modul cel mai serios.
-Cele mai periculoase sunt însă particulele PM 2 și PM10, cele care nu pot fi văzute cu ochiul liber. Și pe care autoritățile de mediu nici nu le-au măsurat în cartierul Bariera Vâlcii. Două dintre probe le-am dus la Institutul de fizică de la Măgurele.

Ion Valentin – Cercetător principal INFLPR: „În amestecul ăsta există și particule care se încadrează la PM2.5 și PM10, depinde de probă. În momentul în care particula este foarte mică, să spunem sute de nanometri, deja este cancerigenă. La microni deja poți să-ți cauzeze leziuni.”

Discuție cu dr. Beatrice Mahler – manager Institutul Marius Nasta

-PM 2.5 sunt atât de mici încât pătrund în căile respiratorii până la nivelul alveolelor, până în săculeții de aer.
-Deci particula de PM 2 poate să ajungă în sânge.
-Ajunge direct în sânge!
-Din probele noastre nu putem confirma decât că aceste particule microscopice există. Nu și dacă concentrația lor în aer depășește sau nu limita care poate afecta sănătatea celor care le respiră. Astfel de măsurători ar putea fi realizate cu acest autolaborator din curtea APM Dolj. Este nou-nouț, livrat în august și care n-a fost folosit niciodată.

Daniela Mateescu – director Agenția de Mediu Dolj

-De exemplu el, săptămâna viitoare, ar putea să iasă să facă primele teste?
Clar, clar!
-Nu mai e niciun impediment.
-De-asta v-am și zis, dacă vă interesează, nu e nicio problemă, vă notific când îl scoatem în funcțiune.
3 săptămâni mai târziu am verificat cu șefii de la București dacă autolaboratorul a fost trimis pe teren.

Discuție cu CORINA LUPU – director general Agenția Națională de Mediu

-Doljul îmi spune, asta ieri, că nu au niște tuburi de permeație legate de etalonarea concentrației unități foarte mari și calibrări nu se pot efectua înainte de începerea monitorizării.
-Ce înseamnă asta?
-Deci va trebui să reparăm povestea.
-Autolaboratorul?
-Da, autolaboratorul.
-Păi abia a venit, s-a stricat autolaboratorul?
-Nu, nu s-a stricat! N-am spus că s-a stricat!
-Păi ați zis "să reparăm".
-Nu, să reparăm situația!

De fiecare dată când fac sesizări, oamenii sunt amăgiți cu promisiunea că în curând centrala va trece de pe cărbune pe gaze, urmare a unei investiții de 250 de milioane de euro finanțate prin PNRR. Licitația nici măcar n-a fost atribuită, iar la sfârșitul lui 2026 pierdem banii dacă centrala nu este gata.

Discuție cu Sebastian Burduja – Ministrul Energiei

-Sunteți 100% sigur că în termenul ăsta care a mai rămas...
-NU.
-Adică și dacă s-ar atribui mâine licitația?
-Nu, nu. Nu! Din cauza întârzierilor acumulate.
-Dacă ratează termenul de doi ani, au bani să facă din forțe proprii proiectul?
-Evident că nu.
-Ne mutăm în Gorj. Rovinari este un oraș minier cu 10.000 de locuitori. Doctorul Silviu Butulescu conduce secția de pneumologie a spitalului orășenesc.

Discuție cu Silviu Butulescu – medic, spitalul orășenesc Rovinari

-Într-un an cam câte cazuri de cancer pulmonar depistați?
-Astăzi am avut 4!
-Patru, într-o singură zi.
-Da, diagnosticate astăzi. Medie pe an, să zicem câteva sute.

Stația de monitorizare din oraș a înregistrat în 2021, 132 de zile de poluare, peste limita legală, cu particule PM10.

În 2022 au fost 127 de depășiri. În 2023 – 69. Iar anul acesta, peste 100. Nicolae Giorgi a condus până în primăvară Agenția de Protecția Mediului Gorj.

Discuție cu Nicolae Giorgi – fost director Agenția pentru Protecția Mediului Gorj

-Adică în 127 de zile au fost depășiri la pulberi PM10.
-Asta e mult, e puțin?
-E foarte mult, pentru că numărul de depășiri, pe an, admis este 35.

În realitate, cifrele ar trebui să fie mult mai mari. Doar că, în ultimii 4 ani, stația nu a funcționat în peste 400 de zile din cele peste 1300 care s-au scurs. De exemplu, în 2023 am surprins un fenomen de poluare masivă. Rafalele de vânt ridicau nori uriași de cenușă și îi duceau peste oraș și peste stație.

Asta respiră în acest moment mii, poate zeci de mii de oameni din Rovinari, din satele și din comunele din împrejurimi.

Oficial, în arhivele statului român, acest episod de poluare din Rovinari nu a existat. Deoarece stația din oraș nu a funcționat în acea zi.

Nicolae Giorgi, fost director, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj: „S-a defectat, s-a stricat aerul condiționat. Și n-a mai putut să înregistreze.”

Așadar, când se strică un banal aer condiționat de câteva mii de lei, pică o întreagă stație dotată cu echipamente de sute de mii de euro.

Dorina Mocanu, director Ministerul Mediului: „N-a picat numai Târgu Jiul, pentru că sistemele de aer condiționat au picat, pe rând, la destul de multe stații.”

Dorina Mocanu este directorul din Ministerul Mediului responsabil de cumpărarea și repararea stațiilor. Susține că astfel de reparații simple nu pot fi făcute în lipsa unui uriaș contract-cadru la nivel național, care include la pachet atât intervențiile banale, cum sunt cele pentru aerul condiționat, cât și reviziile complicate pentru înlocuirea analizatoarelor sofisticate. În 2022 și 2023 acest contract nu a existat.

Discuție cu Dorina Mocanu – director Ministerul Mediului:

-Aerul condiționat nu este un echipament de sine stătător; el face parte dintr-un sistem care se numește „Cabină și accesorii”. Ele fac parte din domeniul public al statului.
-Asta am înțeles, da.
-Deci eu nu pot să scot un echipament și să spun „la asta nu facem”.
-Dar și un tanc face parte din domeniul public al statului, asta nu înseamnă că armata, dacă se strică un tanc, așteaptă până face un contract-cadru să repare toate tancurile din România.
-Adică spuneți că la contractul subsecvent nu mai făceam revizie la cabină… Adică făceam la cabină, dar fără aerul condiționat achiziționat deja.
-Da.
-Da, dacă există această posibilitate…
-Păi asta întreb.
…legală.
-Da.
-Da, iar noi nu am identificat-o.

Iată cum ar trebui să funcționeze, în teorie, statul român. Stațiile sunt cumpărate și reparate de Ministerul Mediului. Datele sunt citite și interpretate de Agențiile de Mediu, care ar trebui să le trimită mai departe, o dată către Gărzile de Mediu, care identifică sursa de poluare și aplică sancțiuni, și a doua oară către Direcțiile de Sănătate Publică, care ar trebui să facă legătura dintre poluare și bolile din zona respectivă.

I-am arătat șefului Gărzii Naționale de Mediu raportul cu cele 127 de zile cu depășiri din Rovinari. Era prima oară când l-a văzut.

Andrei Corlan – comisar șef Garda Națională de Mediu: „Da, este o mare problemă. Dacă din 365 de zile, la nivelul unei aglomerări urbane, au fost 127 de depășiri, atunci aerul ar trebui să fie irespirabil în zona respectivă. Cu siguranță voi verifica, voi solicita de la Comisariatul Județean Gorj o verificare mai în detaliu și o să vă și pun la dispoziție niște date, pentru că ceea ce îmi spuneți este destul de interesant.”

N-am mai primit datele. Am mers și la Institutul Național de Sănătate Publică, unde, în fiecare an, se realizează un raport pentru sănătate și mediu. În cel din 2022, situația din Rovinari nu există.

Dr. Simona Pârvu – director Institutul pentru Sănătate Publică: „Pentru că n-am avut raportare și pentru că nu apare „Gorj 2” nici în raportul Ministerului Mediului. Este foarte adevărat că ne trebuiesc aceste rezultate de la stațiile de monitorizare pentru a face o corelare sau a încerca o corelare între poluantul din mediu și afecțiunile care apar în zona respectivă.”

Așadar, oficial, legătura de cauzalitate dintre bolile locuitorilor din Rovinari și poluarea din zonă nu există. Robert Filip este primarul din Rovinari.

Discuție cu Robert Filip – primarul orașului Rovinari:

-Cei care pleacă la pensie, pleacă la pensie la 50 și ceva de ani, iar în următorii 2-3 ani sunt zeci de cazuri de oameni care au murit de infarct, de probleme de plămâni și așa mai departe.
-DSP a venit aici să facă vreo anchetă de sănătate publică în ultimii ani?
-În mod direct, n-au venit ca să facă.
-Și dacă ar veni, s-ar lovi de o altă problemă. La doar 80 de metri de stație, primarul ne arată că a fost autorizată o fabrică de măcinat piatră de calcar. Iar praful generat de aceasta viciază datele colectate de stație în puținele zile în care funcționează.

Mergem mai departe, la Sebeș, unde de ani de zile localnicii protestează împotriva poluării de la Kronospan, unul dintre cei mai mari prelucrători de lemn din România. Oamenii spun că simt, în special noaptea, un miros de lămâie amestecată cu oțet.

În interiorul curții Kronospan există inclusiv o fabrică de formaldehidă, o substanță extrem de periculoasă. Compania austriacă își automonitorizează emisiile, iar oficial totul este în limitele normale. Luna trecută, procurorii au descins atât la sediile Kronospan, cât și la cel al Agenției pentru Mediu Alba. Suspectează că fabrica a evacuat în ultimii 3 ani în aer substanțe periculoase, iar apoi a falsificat datele privind poluarea.

Andreea Alexe – purtător de cuvânt IPJ Alba: „Toate emisiile de substanțe poluante din surse dirijate aferente coșurilor de dispersie sunt supuse verificărilor.”

Horațiu Clepan – Director Agenția pentru Mediu Alba: „Ne-au cerut toată corespondența. Rapoarte de mediu, autorizația integrată de mediu.”

Kronospan susține că are reguli foarte stricte pentru a asigura siguranța angajaților și a mediului, că va pune la dispoziția parchetului toate informațiile necesare privind monitorizarea emisiilor și că așteaptă cu nerăbdare să afle circumstanțele care au dus la deschiderea anchetei.

În rapoartele Agenției de Mediu Alba din ultimii doi ani, poluarea e oficial în scădere. Doar că stația AB-2 din Sebeș, cumpărată de Ministerul Mediului special pentru a monitoriza poluarea de la Kronospan, n-a mai furnizat date despre formaldehidă, dioxid de carbon, noxe, metale grele sau hidrogen sulfurat din iunie 2022. La minister, lumea se miră.

Discuție cu Mircea Fechet – Ministrul Mediului

- Eu n-am niciun motiv sa am vreun indicator astazi nemonitorizat pentru că avem bani!
- Deci nu mai e nicio scuză, da?
- Avem bani suficienți la dispoziție.

În săptămâna în care am realizat interviul cu ministrul, stația n-a furnizat date pentru 18 din cei 19 poluanți pe care îi poate monitoriza.

Discuție cu Dorina Mocanu – director Ministerul Mediului

-În principiu n-a funcționat aproape deloc în 3 ani.
-În 2022? Foarte ciudat.
-În 2022 n-a funcționat 292 de zile din 365.
-Foarte ciudat că în 2022 am avut contract.

La Agenția pentru Mediu, aflată în subordinea ministrului, această realitate e de mult cunoscută.

Discuție cu CORINA LUPU – director general Agenția Națională pentru Mediu

-Puteți să îmi spuneți dacă a fost poluat aerul în Sebeș în 2022, 2023, 2024?
-Am să vă spun cu sinceritate că strict pentru zona aceea nu avem decât datele de la unitatea mobilă de formaldehidă și celelalte nu. Dar n-am să vă spun niciodată că „da, este parfum de tei” și că puteți să stați liniștit acolo. Vă spunem însă că nu am avut cu ce monitoriza.
-Am primit însă asigurări că, deși stația nu funcționează, Alba are un autolaborator care, în toți acești ani, a măsurat intensiv poluarea, inclusiv formaldehida. Coincidență, fix când au descins procurorii, laboratorul nu funcționa.

Discuție cu Dorina Mocanu – director Ministerul Mediului

-Am înțeles că o lună de zile a fost o lipsă de RCA.
-Ok, și avem idee, în ăștia 2-3 ani, dacă l-au folosit, pe bune, sau nu?
-Păi teoretic l-au folosit și ar trebui să le cerem rapoartele.

Agenția de Mediu ne transmite că autolaboratorul a făcut sute de monitorizări în fiecare an. La o privire mai atentă peste documente, am descoperit că în cei 3 ani, în Sebeș au făcut măsurători doar în 8 zile. Iar în aceste 8 zile au colectat date timp de doar 13 ore. 13 ore din 26.280 câte încap în 3 ani.

În 2022 și 2023, mai mult de jumătate din cele 200 de stații de măsurare a aerului la nivel național au picat, în lipsa unui contract de mentenanță. Comisia Europeană a deschis, încă din 2017, un dosar de infringement împotriva României. Vorbește de numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul de puncte de prelevare și despre un eșec sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării.

Discuție cu Mircea Fechet – ministrul Mediului

-Din România funcționează, unele sunt verzi.
-Cât la sută funcționează la capacitate maximă?
Aș spune că marea lor majoritate funcționează, sper că sunteți de acord cu mine.
-Nu.

Nu noi îl contrazicem, ci specialiștii Agenției Naționale de Mediu cu care ne-am întâlnit a doua zi după interviul cu ministrul.

-Am făcut o situație chiar astăzi. Spre exemplu, la dioxid de azot...
-Asta e la nivel național?
-La nivel național, da. Avem 47% pentru dioxid de azot nefuncționale, spre exemplu, și 35% PM 10 nefuncționale.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"