Pacienta suferea de trei boli autoimune, iar starea ei era atât de gravă încât avea nevoie de transfuzii de sânge în fiecare zi. La aproape un an de la administrarea terapiei, nu mai are nevoie de transfuzii și și-a putut relua aproape normal activitățile cotidiene, potrivit Science Alert.

Femeia a fost tratată cu terapia CAR-T (celule T cu receptori antigenici himerici), o metodă prin care celulele sistemului imunitar sunt recoltate din organism, modificate în laborator pentru a recunoaște și ataca o anumită țintă, apoi reintroduse în corp.

Potrivit unui raport de caz publicat în revista științifică Med, primele îmbunătățiri au apărut la doar câteva zile după tratament, iar în câteva săptămâni pacienta a intrat în remisie completă.

„Tratamentul a fost extrem de eficient în eliminarea simultană a tuturor celor trei boli autoimune”, a declarat Fabian Müller, medic hematolog la Spitalul Universitar din Erlangen, Germania.

„După mai bine de un deceniu de boală, pacienta se află acum în remisie fără să mai urmeze tratament și a putut reveni la o viață aproape normală. Terapia i-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții”, a adăugat specialistul.

Femeia suferea de trei boli autoimune și avea nevoie zilnic de transfuzii de sânge

Principala afecțiune a pacientei era anemia hemolitică autoimună, o boală rară în care sistemul imunitar atacă și distruge globulele roșii, celulele care transportă oxigenul în organism.

Ulterior, femeia a fost diagnosticată și cu alte două boli autoimune asociate. Prima era sindromul antifosfolipidic, o afecțiune în care anumiți anticorpi favorizează formarea cheagurilor de sânge, care pot deveni periculoase. A doua era trombocitopenia imună, în care sistemul imunitar atacă trombocitele, componente ale sângelui care contribuie la oprirea sângerărilor.

Din cauza celor trei afecțiuni, pacienta avea nevoie de transfuzii de sânge în fiecare zi și trebuia să ia în mod regulat medicamente anticoagulante, pentru a preveni formarea cheagurilor.

De-a lungul anilor, medicii au încercat nouă tipuri diferite de tratament pentru a-i ameliora starea și a-i îmbunătăți calitatea vieții. Niciunul nu a avut însă efecte de durată.

„Rapiditatea și amploarea răspunsului la tratament au fost remarcabile”, a spus hematologul Fabian Müller.

Cum funcționează terapia experimentală care a ajutat sistemul imunitar să nu mai atace propriul organism

Terapia CAR-T este folosită în special în tratarea anumitor tipuri de cancer și presupune modificarea celulelor sistemului imunitar pentru ca acestea să poată identifica și distruge mai eficient anumite celule-țintă.

În loc să folosească substanțe chimice sau radiații pentru a distruge celulele bolnave, această metodă modifică propriile celule imunitare ale pacientului, astfel încât ele să recunoască și să elimine țintele vizate.

Terapia CAR-T a mai fost utilizată și în tratarea anemiei hemolitice autoimune. Un studiu publicat în ianuarie a arătat că 11 pacienți la care boala nu răspunsese la mai multe tratamente anterioare au intrat în remisie completă după o singură administrare a terapiei. Doi dintre ei au prezentat o revenire a bolii după aproximativ opt luni, dar au răspuns la un al doilea tratament, care a vizat o altă țintă.

Aceeași echipă de cercetători a testat anterior terapia CAR-T și pentru alte boli autoimune, printre care lupusul, miozita și scleroza sistemică. În mai multe cazuri, pacienții au intrat în remisie.

În cazul femeii din Germania, cercetătorii au observat că toate cele trei afecțiuni păreau să aibă aceeași origine: celulele B, care produc anticorpi și fac parte din sistemul imunitar adaptativ, responsabil de recunoașterea agenților patogeni.

La pacientă, aceste celule nu mai funcționau normal și determinau sistemul imunitar să atace propriile globule roșii, trombocite și țesuturi sănătoase.

Pentru a opri acest proces, medicii au recoltat celule T din organismul femeii și le-au modificat genetic astfel încât să atace o proteină numită CD19, aflată pe suprafața celulelor B. Ulterior, celulele T modificate au fost reintroduse în sângele pacientei, unde au început să elimine celulele B care provocau reacția autoimună.

Efectele au apărut aproape imediat. La șapte zile după administrarea unei singure doze de celule CAR-T, femeia nu mai avea nevoie de transfuzii de sânge.

După externare, în a zecea zi de la tratament, pacienta a înregistrat o creștere rapidă și semnificativă a forței fizice și a putut să își reia activitățile obișnuite, potrivit raportului medical.

În a 25-a zi, analizele au indicat că intrase în remisie completă

Nivelul hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul, a revenit la normal, după ce scăzuse considerabil. Creșterea acestuia a arătat că globulele roșii nu mai erau distruse de sistemul imunitar.

În același timp, numărul trombocitelor s-a stabilizat, iar nivelul anticorpilor care favorizau formarea cheagurilor de sânge a scăzut până când aceștia nu au mai putut fi detectați.

„După mai bine de 10 ani de boală, valorile analizelor de sânge ale pacientei au revenit la normal în doar câteva săptămâni”, a declarat Fabian Müller.

La 322 de zile de la tratament, celulele B au început să reapară în organism. Aproape toate erau însă celule B naive, adică nu aveau o memorie imunologică anterioară și nu mai declanșau atacuri împotriva celulelor sănătoase.

În aceeași perioadă, femeia a putut renunța la medicamentele administrate pentru prevenirea cheagurilor de sânge, fără să apară semne ale formării unor noi cheaguri.

Pacienta nu a prezentat nici reacțiile imunitare grave care pot apărea în urma terapiei CAR-T, precum sindromul de eliberare a citokinelor sau toxicitatea neurologică.

Medicii au observat doar o creștere ușoară a enzimelor hepatice și o scădere a numărului de trombocite. Aceste modificări ar putea fi efecte persistente ale numeroaselor tratamente urmate anterior, au precizat cercetătorii.

Medicii avertizează că rezultatul este promițător, dar nu poate fi generalizat

Deși rezultatele sunt încurajatoare, specialiștii atrag atenția că este vorba despre un singur caz și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât de eficientă și sigură este terapia pentru pacienții cu mai multe boli autoimune.

Cristina Pascual Izquierdo, medic hematolog care nu a participat la studiu, a declarat că raportul nu reprezintă o dovadă definitivă, însă rezultatul are o importanță clinică semnificativă, fiind un prim indiciu al potențialului acestei metode.

„Acest studiu oferă dovezi preliminare puternice că terapia CAR-T care vizează proteina CD19 poate determina remisia profundă și simultană a bolilor autoimune mediate de celulele B, chiar și în cazurile extrem de rezistente la tratament”, a explicat specialista pentru Science Media Centre Spania.

Ea a subliniat însă că cercetarea are limitele specifice unui raport bazat pe un singur caz clinic și că perioada de monitorizare a pacientei a fost de numai 11 luni.

Prin urmare, rezultatele nu garantează că terapia va funcționa în cazul tuturor pacienților. Totuși, acestea se adaugă altor cercetări care indică faptul că tratamentul ar putea avea un rol important în combaterea bolilor autoimune severe.

„Credem că utilizarea terapiei CAR-T într-un stadiu mai timpuriu al bolilor autoimune grave ar putea preveni complicațiile provocate de ani întregi de tratamente ineficiente”, a declarat Fabian Müller.

O analiză publicată în iunie în revista The Hematologist trece în revistă rezultatele obținute până acum prin utilizarea terapiei CAR-T în tratarea bolilor autoimune ale sângelui, inclusiv cazul pacientei din Germania.