Candidaţii la şefia DNA au susținut interviul. Toader va face anunțul vineri
Cei patru procurori care vor să îi ia locul Laurei Codruta Kovesi au de aşteptat până vineri la prânz, când ministrul Justiţiei va decide pe cine propune la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Rând pe rând, cei patru au trecut, joi, prin cabinetul lui Tudorel Toader pentru proba interviului.
Anunțul ministrului Justiției este fără echivoc vineri la ora 12, când va fi făcută publică decizia acestuia dacă unul dintre cei patru candidați procurori din DNA și Parchetul General va fi propus pentru funcția de șef al DNA.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Rămâne de văzut dacă așa va rămâne decizia sau dacă Tudorel Toader va decide că niciunul dintre cei patru procurori nu este potrivit să ocupe funcția de conducere a DNA și atunci va numi un alt magistrat.
Un lucru este cert, ultimul cuvânt îl va avea de spus, însă șeful statului. După ce Tudorel Toader va face nominalizarea, iar procurorul propus va fi audiat și de Secția de Procurori a CSM care va da un aviz consultativ, Iohannis va face numirea.
De asemenea, în condițiile actualei legi, el poate refuza de câte ori crede de cuviInță proprunerile ministrului Toader.
Candidații sunt convinși că au suficientă experiență dar și argumentele manageriale cu care să îl convingă pe ministru că pot fi numiți la șefia DNA.
Adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Lazăr, le-a spus jurnaliştilor, la intrarea la interviul de la Ministerul Justiţiei, că nu doreşte să facă niciun fel de comentarii.
Totuşi, întrebat cum îi vede pe contracandidaţii săi, el a răspuns: “Îi văd la fel de calificaţi precum mă văd pe mine”.
De asemenea, întrebat dacă îl recomandă experienţa sau programul managerial, Lazăr a spus că amândouă.
Florentina Mirică: Întotdeauna am avut încredere în ministrul Justiţiei
Procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, Florentina Mirică, a spus, la intrarea la Ministerul Justiţiei pentru susţinerea interviului, că se simte pregătită să că speră şi trebuie ca DNA să continue misiunea de eradicare a corupţiei.
"Corupţia nu s-a diminuat, fenomenul este unul generalizat - de la mica corupţie, începând cu ciocolata de la ghişeu sau pentru înscrierea copilului la grădiniţă, până la marea corupţie - vestitul procent de 10 la sută din valoarea contractelor", a declarat Florentina Mirică.
Întrebată dacă crede că va conta în evaluarea pe care o va face ministrul faptul că este considerată o apropiată a fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi, Mirică a răspuns: "În mod evident nu este un argument legal şi sper să nu conteze".
De asemenea, întrebată dacă va conta faptul că a instrumentat dosare cu nume grele, precum Gabriel Oprea, Florentina Mirică a afirmat că nu îşi poate imagina cum ar putea să nu cântărească experienţa sa.
"Întotdeauna am avut încredere în ministrul Justiţiei. Este un început bun acest interviu", a mai declarat procurorul DNA Florentina Mirică.
Ea a ţinut să precizeze, legat de inforrmaţiile privind o acţiune a Inspecţiei Judiciare împotriva sa, că nu a fost vorba despre o acţiune disciplinară, ci despre o dispută juridică tranşată de Curtea Constituţională.
Toader: Este foarte posibil ca unul din cei patru să fie desemnat candidat
Tudorel Toader a spus, joi dimineaţă, la sediul Ministerului Justiţiei, că în urmă cu o zi a studiat programele manageriale ale tuturor.
"Într-o anumită ordine, alfabetică, ieri le-am studiat programele managerile. Este posibil ca unul dintre candidaţi să fie desemnat pentru numirea ca procuror-şef, după cum este posibil ca niciunul să nu fie desemnat", a afirmat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader declara, marţi, că vineri se va ajunge la "o concluzie".
”Vedem cum se vor prezenta la interviu, vedem programele manageriale şi atunci vom stabili dacă avem vreun candidat pe care să îl propunem Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintelui. Este foarte posibil ca unul din cei patru să fie desemnat candidat, precum este şi foarte posibil ca niciunul să nu fie desemnat şi atunci vom relua procedura - iar anunţ, iar candidaturi, iar interviu", afirma ministrul, potrivit news.ro.
El preciza, de asemenea, că nu este obligatoriu ca viitorul şef al DNA să provină din instituţie: "Să nu uitaţi un lucru - există această opinie, care pare majoritară, în sensul că viitorul şef al DNA trebuie să provină din structura internă, dar nu trebuie să uităm că în trecut şeful DNA nu a provenit din interiorul structurii, aşa cum şeful DIICOT nu este din interiorul structurii. Sunt procurori, au experienţă şi se descurcă".
Legat de responsabilităţile procurorului şef al DNA, Tudorel Toader declara că acesta trebuie să sporească încrederea oamenilor în actul de justiţie şi să nu mai existe oameni nevinovaţi care să fie arestaţi.
"Viitorul procuror-şef al DNA trebuie să îmbunătăţească activitatea DNA, să crească încrederea în actul de justiţie, să nu mai avem nevinovaţi arestaţi, trimişi în judecată, să nu mai avem vinovaţi care să nu fie trimişi în judecată. Ceea ce spuneam eu în raportul de 20 de puncte (de evaluare a activităţii fostului procuror-şef al DNA) nu s-a întâmplat sub fosta conducere a DNA”, a adăugat Tudorel Toader.
Candidaţii la conducerea DNA
Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al DNA sunt procurorii Florentina Mirică, Aurel Cristian Lazăr, Marius Constantin Iacob şi Camelia Elena Grecu.
Florentina Mirică, şefa Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), este primul procuror care şi-a depus candidatura la conducerea DNA, luni dimineaţă.
Mirică instrumentează dosarul CNAS, în care sunt vizaţi 90 de funcţionari ai Casei de Asigurări de Sănătate, oameni de afaceri şi firme din domeniul îngrijirii la domiciliu. De asemenea, a instrumentat dosarul în care au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu fostul vicepremier Gabriel Oprea şi mai multi ofiţeri superiori din Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI).
În 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul maşinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosite de Oprea. În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.
Totodată, Mirică a instrumentat mai multe dosare mediatizate, între care cel al judecătorului Stan Mustaţă sau al omului de afaceri Dinel Staicu.
În plus, Florentina Mirică s-a numărat printre sutele de procurori care în urmă cu două luni au semnat o scrisoare deschisă prin care cereau respectarea independenţei justiţiei.
În 2014, Florentina Mirică a fost numită de Laura Codruţa Kovesi la conducerea Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA.
Florentina Mirică deţine jumătate dintr-un teren extravilan de 2500 de metri pătraţi şi tot jumătate dintr-un teren intravilan de 2500 de metri pătraţi, în comuna dâmboviţeană Cobia. Terenurile au fost cumpărate în anul 2005 împreună cu Alexandru Mirică. Conform celei mai recente declaraţii de avere, Florentina Mirică are şi un apartament în Bucureşti, din 1997, de 50 de metri pătraţi, şi deţine împreună cu Alexandru Mirică o casă de vacanţă în Cobia, de 140 de metri pătraţi, din 2006. De asemenea, deţine un autoturism Skoda din 2011, achiziţionat în leasing, finalizat în 2016 şi o Mazda CX3 DIN 2015, tot în leasing. Florentina Mirică are un credit la Unicredit Leasing Corporation IFN, de 15.000 de euro, scadent în 2020.
În ultimul an fiscal, Florentina Mirică a avut o indemnizaţie de procuror de aproape 210.500 de lei.
Cel de-al doilea procuror care şi-a depus luni candidatura pentru conducerea DNA este procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob.
Marius Iacob, fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi atât la DNA, cât şi la Parchetul General, este vizat de două acţiuni disciplinare declanşate de Inspecţia Judiciară.
Într-unul dintre dosare, Iacob este acuzat de Inspecţia Judiciară că a încălcat mai multe dispoziţii, delegând un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA în procesul civil având ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. El ar urma să fie audiat în Secţia pentru procurori în materie disciplinară în 5 septembrie.
În cel de-al doilea dosar, Marius Iacob este cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară alături de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, pentru "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală".
Marius Iacob este procuror şef adjunct al DNA din iunie 2013.
Anterior, Iacob a condus Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în perioada iunie 2011 - octombrie 2012 a fost prim-adjunct al procurorului general al României.
În perioada 1994 - 1997, Iacob a fost procuror criminalist la Parchetul Judecătoriei Sector 6, apoi a lucrat la Parchetul Tribunalului Bucureşti până în 2003, când a fost numit prim-procuror adjunct, funcţie pe care a ocupat-o până în 2006, cu o întrerupere în perioada 30 mai 2005 – 20 februarie 2006, când a fost director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Marius Iacob a instrumentat dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giuleşti, a coordonat ancheta DNA în cazul Colectiv, dar şi dosarul avocatei Elodia Ghinescu.
Marius Iacob deţine un apartament în Bucureşti, de 75 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi are şi o suprafaţa de teren intravilan aferentă apartamentului respectiv. Conform celei mai recente declaraţii de avere, Marius Iacob are un autoturism Dacia Logan, fabricat în 2011, cumpărat în 2014 cu 4.400 de euro şi un Jeep Wrangler Unlimited, fabricat în 2012, cumpărat în luna mai a acestui an cu 26.500 de euro. În luna mai a acestui an, Marius Iacob a vândut un autoturism Subaru Forester cu 5.000 de euro. El a contractat un credit la Bancpost în mai 2018 de aproximativ 21.000 de euro,scadent în 2023.
În ultimul an fiscal, Marius Iacob a încasat de la DNA un venit de 247.000 de lei, iar de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor a primit 2.280 de lei, reprezentând venituri din restanţe salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti.
Procurorul Cristian Lazăr ocupă, din noiembrie 2015, postul de adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Lazăr a anchetat dosarul ”Închisoarilor CIA pe teritoriul României”. De asemenea, a instrumentat dosarul de plagiat al lui Victor Ponta şi a dispus neînceperea urmăririi penale.
Cristian Lazăr are un apartament în Timişoara, de 60 de metri pătraţi, cumpărat în 2014, şi două autoturisme Ford, unul fabricat în 2011 şi celălalt în 2017. Conform celei mai recente declaraţii de avere, nu are terenuri, bijuterii sau obiecte de artă, plasamente sau alte investiţii, care depăşesc 5.000 de euro. Cristian Lazăr a vândut în acest an un autoturism cu suma de 3.000 de euro. El are două credite, unul la Raiffaisen Bank, contract în 2014, în valoare de aproape 200.000 de lei, scadent în 2034 şi celălalt la ING Bank, contractat în acest an, de 90.000 de lei, scadent în 2023.
Cristian Lazăr a câştigat în ultimul an fiscal din salariul de procuror şef adjunct aproape 200.000 de lei, în timp ce soţia sa a încasat 15.412 lei în calitate de jurist la Aeroportul Internaţional Timişoara şi aproape 4.000 de lei indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totodată, în declaraţia sa de avere este trecută şi alocaţia pentru cei doi copii, în valoare de 1.000 pentru fiecare.
Elena Grecu a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa între 2010-2016, având două mandate în fruntea acestei instituţii.
Din 26 martie 2016, Elena Grecu a fost delegată procuror-şef la Secţia judiciară penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Centrală, mandatul său fiind până la 25 septembrie 2018.
Conform celei mai recente declaraţii de avere, Elena Grecu deţine un teren intravilan în Eforie Nord, de 150 de metri pătraţi, achiziţionat în 2004 printr-un contract de vânzare cumpărare, iar în 2014 a mai moştenit părţi din două terenuri intravilane, unul în Techirghiol şi celălalt în Eforie Nord, dar şi dintr-un teren agricol tot din Techirghiol. De asemenea, Elena Grecu are o casă în Eforie Nord, de 99 de metri pătraţi, cumpărată în 2004, iar în 2014 a moştenit părţi dintr-o altă casă din Eforie Nord. Elena Grecu mai deţine şi două autoturisme Toyota, unul achiziţionat în 2008, iar celălalt în 2017. În acest an Elena Grecu a contractat de la Cetelem un credit în valoare de 128.765 de lei, scadent în februarie 2023.
În ultimul an fiscal, Elena Grecu a avut un salariu de 220.000 de lei de la DNA.
În ce constă interviul
Potrivit anunţului Ministerului Justiţiei, la evaluarea interviului vor fi avute în vedere următoarele standarde: susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare aintereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc., verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care se efectuează selecţia şi aspecte legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorii participanţi la selecţie.
După susţinerea interviurilor, ministrul Justiţiei formulează propunerea pentru postul de procuror-şes al DNA, pe care o va înainta Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, propunerea/propunerile sale pentru această funcţie, pentru emiterea avizului. După transmiterea avizului de către CSM, ministrul Justiţiei va trimite şefului statului propunerea sa pentru funcţia de procuor-şef al DNA.
Selecţia pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!