Opoziția, care se află în poziție de forță, are în cătare mai multe dosare sensibile – în primul rând, înființarea unei Comisii de anchetă cu privire la atacul din 7 octombrie 2023 și la eventualele deficiențe ale premierului în exercițiu, notează News.ro.
„Mă angajez să formez un Guvern de urgență națională cât mai rapid posibil”, a declarat Eisenkot la sosirea la Parlament, unde deputații urmau să depună jurământul.
Această nouă legislatură se deschide într-un peisaj politic transformat, în urma unor alegeri legislative care i-au lăsat pe premierul în exercițiu și pe aliații săi fără o majoritate parlamentară.
Blocul lui Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate în scrutin, însă, între timp, șapte deputați din Partidul Iudaismul Unificat al Torei (JUT, ultraortodox) s-au distanțat de bloc.
Gadi Eisenkot și aliații săi au 48 de mandate, mult sub cele 61 necesare pentru obținerea unei majorități absolute în Knesset.
Fostul șef de Stat Major se poate prevala de susținerea declarată a listelor majoritar arabe israeliene, care au obținut 19 mandate.
Noul Knesset are 33 de femei – un record – și cel mai tânăr deputat ales vreodată în Israel, Yonatan Shalev, în vârstă de 24 de ani.
Ceremonii urmează să aibă loc miercuri seara pe esplanada Parlamentului, la Ierusalim, unde președintele Isaac Herzog urma să fie primit cu garda de onoare.
El urma să depună o jerbă la monumentul militarilor israelieni morți în luptă și al victimelor atentatelor, iar apoi să deschidă în mod oficial sesiunea în hemiciclu și să susțină o alocuțiune.
Opoziția din Israel vrea o Comisie de anchetă pentru a stabili cine este responsabil pentru atacul Hamas din 7 octombrie 2023
Dincolo de protocol, deputații care i se opun lui Benjamin Netanyahu vor să înființeze rapid o Comisie independentă de anchetă cu privire la deficiențele din domeniul securității care au permis atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie 2023, cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului.
Această instanță – un angajament de campanie al lui Gadi Eisenkot – urmează să fie însărcinată să stabilească eventualele deficiențe atât ale lui Benjamin Netanyahu, cât și ale Guvernului său.
Premierul în exercițiu, care neagă orice vină, s-a opus înființării unei Comisii de anchetă a statului, înzestrată prin lege cu puteri largi de investigare.
Pe plan legislativ, opoziția vrea să abroge mai multe texte adoptate de coaliția în exercițiu.
Ea vizează dispozițiile care restrâng prerogativele Curții Supreme și o lege care ușurează destituirea procurorului general.
Prima miză a noilor deputați este însă alegerea președintelui Parlamentului, un post ocupat în prezent de Amir Ohana, membru al Partidului Likud al lui Benjamin Netanyahu și apropiat al acestuia.
Opoziția l-a desemnat ca succesor al lui Amir Ohana pe Matan Kahana, un fost ofițer din armata israeliană, cu o carieră prestigioasă, și fost ministru, care se afla pe poziția a cincea pe lista Partidului Yashar al lui Gadi Eisenkot.
Mai multe organizații de extremă dreapta au îndemnat la manifestații în fața sediului Parlamentului în timpul depunerii jurământului, în semn de protest față de perspectiva alegerii unui nou președinte al Knessetului cu voturile partidelor majoritar arabe israeliene, care au obținut un număr-record de mandate în alegeri.
Adunarea este organizată sub sloganul „Nu înlocuiești un președinte al Knessetului cu voturile susținătorilor Hamasului”.
Organizatorii acuză aceste formațiuni că susțin mișcarea islamistă palestiniană.
Liderii partidelor arabe au condamnat atacul Hamas din sudul Israelului, din 7 octombrie, însă nu au catalogat mișcarea islamistă palestiniană drept „teroristă”.
Garda parlamentară a fost pusă în stare de alertă sporită în perspectiva acestor manifestații.
