Rosia Montana, muntele de 7,5 mld dolari. Ancheta 'Romania, te iubesc!' despre exploatarea aurului

Pro sau contra exploatare

Sa scoatem sau nu aurul din adancuri? Cat de periculoasa va fi exploatarea pentru mediu? Cat va castiga statul roman din aceasta afacere?

Aceste intrebari au impartit zona si intreaga Romanie in doua. Pro si contra exploatare.

Departe de zarva din localitate, sus in munte e liniste. Un hau sapat in inima pamantului. Un munte ciuntit. Un loc parasit, lasat de izbeliste. Aici cuvantul ecologie pare ca nu s-a auzit vreodata. Sub acest dezastru sta ascunsa cea mai mare comoara din Europa.

Citește și

Romania, te iubesc: Rosia Montana - o mina de aur din care toti incearca sa stoarca bani

De ce Bela Karoly a căzut în dizgrația regimului comunist. Oficialii români au fost îngroziţi de ce a făcut la Moscova

De ani de zile, aici, la Rosia Montana, nu se intampla nimic. Am fost aici acum trei ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Din Cariera Cetate statul roman a scos ani la rand aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Si inca mai este. Peste 300 de tone de aur si mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum sase ani mineritului din zona i s-a pus cruce. Minerii au fost trimisi acasa si totul a incremenit. Zona a ramas complet neecologizata.

O basculanta fara roti ramasa incarcata cu bolovani statea marturie in urma cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au ramas doar bolovanii si o parte din basculanta. Restul a disparut la fier vechi.

Eugen Cornea, vicepresedintele unui ONG din Rosia Montana, nu vrea minerit in zona. Ne-am intalnit cu el si acum trei ani.

"Daca noi nu plecam de aici, nimeni nu ne poate obliga sa ne vindem proprietatea", a spus acesta.

Multi dintre localnici spun insa ca sunt dispusi sa plece daca primesc bani multi pe proprietati.

Sorin Jurca, insa, nu pleaca. Si el este membru intr-un ONG care se opune mineritului: "Nu vreau ca nimeni in lumea asta sa imi aleaga alt loc. Aici m-am nascut, aici cunosc fiecare piatra. Chiar daca trec printre casele astea pustii... e un loc linistit si plin de istorie. E locul cel mai drag al meu".

Rosia Montana este cea mai veche localitate atestata documentar din Romania. Si sta pe cel mai mare zacamant de aur din Europa. Nu aceste date au facut-o insa celebra, ci controversa iscata in jurul ei - daca sa se scoata sau nu aurul de aici. Seful statului a devenit in ultima vreme aprig sustinator al proiectului minier.

1997 - anul in care a inceput "saga" fara sfarsit Rosia Montana

Intreaga poveste a inceput acum 15 ani. In 1997, compania canadiana Gabriel Resources, cu 3 milioane de dolari, concesioneaza terenul pe care urma sa se faca exploatarea de la Rosia Montana.

Canadienii se asociaza cu Minvest Deva, societate a statului roman si ia fiinta EuroGold Resources, companie care isi propune sa relanseze mineritul in zona.

Statul roman are putin peste 19% din actiuni, iar restul sunt detinute in mare parte de investitori americani.

In 1999, compania isi schimba numele in Rosia Montana Gold Corporation si primeste licenta pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere.

Proiectului i se opun inca de la inceput mai multe ONG-uri care critica procedeul de obtinere a aurului prin cianurare. In plus, se atrage atentia ca mai multe vestigii din zona vor fi distruse.

Se stia initial ca in zona zacamantul ajunge la cateva zeci de tone. Gold Corporation face explorari si ajunge la concluzia ca in adancuri sunt 314 tone de aur si 1.400 de tone de argint.

Dupa acest anunt, proiectului ii creste considerabil miza si ajunge in atentia clasei politice de la Bucuresti, se depune motiune de cenzura, se fac vizite la fata locului, intrevederi la nivel inalt.

Atrage insa si atentia europenilor care se tem de un posibil dezastru ecologic, dupa accidentul de la Baia Mare din 2000, cand un baraj a cedat si cianura a ajuns pana in Ungaria si Iugoslavia, si pana in Marea Neagra. In 2005, ministrul Mediului din Ungaria a cerut Romaniei sa nu aprobe proiectul.

Riscurile asupra mediului inconjurator

Proiectul de Rosia Montana prevede patru cariere, asezate in jurul centrului istoric al localitatii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani, plus alti cativa pentru conservarea si ecologizarea zonei. Din o tona de roca se va obtine un gram si jumatate de aur. In fiecare zi, peste 40.000 de tone de roca vor fi macinate.

"In primii noua ani se va scoate mineru din Cetate si Carnic. Se vor forma doua depozite de steril: Halda Carnic si Halda Cetate. Minereul care pleaca din cariera ajunge in uzina, se scoate aurul si argintul si, dupa ce se neutralizeaza sterilul, se depoziteaza in valea vecina, in conditii de siguranta", a explicat Horea Avram, vicepresedintele Rosia Montana Gold Corporation.

Valea Cornei va fi transformata intr-un urias iaz de decantare. In iaz va exista si o concentratie de cianura.

"Stim ca este o otrava, stim ca un gram de cianura omoara un om, stim ca niciun om nu o sa bea apa din acele iazuri care se vor intinde pe 600 de hectare", a spus Sorin Jurca, Fundatia Soros Rosia Montana.

"In iazul de decantare nu o sa ajunga concentratii toxice de cianura. Si ca sa facem o comparatie cu viata reala, concentratia de cianura care ajunge in iaz e asimilabila cu cea din cafea. Noi vom descarca in iaz o concentratie de 5-7 miligrame la litru. Acum in cafeaua asta exista pana la 6 miligrame la litru", explica Horea Avram, vicepresedinte Rosia Montana Gold Corporation.

Localitatea Corna va fi pe fundul iazului de decantare. Multe case deja au fost parasite. Multi insa pun sub semnul intrebarii siguranta acestui baraj.

Va rezolva politicul o problema de geologie?

Acum cateva luni, inainte sa-si dea demisia, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spunea ca institutia pe care o conduce se apropie de momentul in care va da un verdict - da sau nu exploatarii de la Rosia Montana. Nu a mai apucat s-o faca, iar misiunea a fost preluata de colegul sau Attila Korodi. Inca de la depunerea juramantului, seful statului i-a pus presiune pe umeri.

Attila Korodi este acelasi ministru care in 2007 a blocat discutiile cu Gold Corporation. A suspendat procedura de avizare a studiului de impact asupra mediului. Decizia a venit dupa ce instanta i-a anulat companiei certificatul de urbanism. Au urmat trei ani de blocaj, iar discutiile la Ministerul Mediului au fost reluate abia in 2010. Acum, in 2012, la inceputul lunii aprilie, instanta de judecata a anulat din nou planul de urbanism si planul zonal pentru Rosia Montana. Reclamatia in instanta a fost facuta de mai multe ONG-uri.

Dupa caderea Guvernului, inainte de a pleca din functie, Attila Korodi declara ca va recomanda urmasului sau sa blocheze discutiile pe mediu pana cand compania isi va rezolva problemele.

Cati bani a investit Gold Corporation in cercetare arheologica si conservare

Posibila exploatare a impartit oamenii comunei in doua tabere, pro si contra. Eugen David este unul dintre opozantii proiectului. Are in zona opt hectare de teren, iar una dintre cariere ar urma sa fie la el in curte.

Adrian Gligor este arheolog si vicepresedintele Companiei pe probleme de mediu. La Rosia Montana, intre cariere, proiectul minier va pastrata si protejata o zona de 137 de hectare, cu peste 300 de case dintre care 35 sunt monument istoric. Vor fi pastrate si o parte din galerii.

Acum 40 de ani, cladirile din Rosia Montana inca mai aveau ceva din farmecul de alta data.

Acum majoritatea caselor au lacatul pe usa, sunt scorojite si stau sa cada. Centrul comunei e bombardat cu mesaje, mai ceva ca intr-o campanie electorala. Fiecare parte incearca sa castige sustinere.

Cea mai infloritoare perioada pentru Rosia a fost acum un secol si jumatate. Atrasi de aur, oamenii veneau aici din toata Europa. Cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat, aici era. Majoritatea caselor au fost construite in acea perioada.

Pana acum Gold Corporation sustine ca a investit in zona 500 de milioane de dolari. Multi bani s-au dus pe certarea arheologica.

In ultima vreme, oameni de-ai locului au fost angajati sa curete mina Catalina Monulesti, locul in care s-au gasit celebrele tablitele cerate din vremea romanilor. Printre mineri il intalnim si pe Constantin Furdui.

Furdui a aparut intr-o campanie care a incercat sa ii senibilizeze pe romani si sa grabeasca aprobarea proiectului.

Zacamantul de la Rosia Montana, exploatat de aproape 2.000 de ani

Romanii au fost primii care au scos aur de aici ca la carte. Pana acum se stie de sapte galerii ramase din vremea lor.

O parte din galeriile romane sunt deschise pentru turisti. Putin oameni vin aici sa viziteze. Acum trei ani am coborat in adancuri cu Mignea Carol, fost miner. Si el ar fi vrut sa-si vanda casa si place. N-a mai apucat. A murit acum cateva luni.

Apele care ies la suprafata sunt toxice.

"Asta este rezultatul mineritului din 50-60 de ani. In spatele acestei porti se afla o retea de galerii de aproape 140 de kilometri. Apa care care iese din galerie este un cocteil de metale grele. Are concentratii de cadniu, nichel, zinc, de zeci chiar ar de sute de ori peste limitele de calitate pentru apele de suprafata. E foarte acida", explica Horea Avram.

Otrava ajunge in raul Aries. Poluarea se vede cu ochiul liber. Ar trebui multe milioane de euro pentru ecologizarea zonei.

Seful statului a fost de mai multe ori in zona. Stie prea bine situatia. Ce a facut pentru stoparea acestui dezastru ecologic? Nimic.

Compania a construit o statie pilot, in care apele din adancuri sunt curatate. Daca proiectul minier va fi aprobat, Gold Corporation se angajeaza sa se ocupe si de ecologizarea zonei.

Pana acum, compania a organizat zeci de intalniri cu localnici pentru a-si prezenta proiectul. Multi au fost convisi si deja si-au vandut casele companiei.

Acum trei ani, la o dezbatere, am cunoscut-o pe Ana Pentrinca. Locuieste peste deal, pe fundul viitorului lac de decantare. Este ghimpe pentru cei care vor sa dea casele si sa inceapa exploatarea.

Satenii i-au omorat oile, i-au taiat din padure, dar Pentrinca nu a cedat. Ne-am intors acum si am gasit-o baricadata in casa. Cu poarta zavorata.

Intre timp, o anexa a casei i-a fost daramata de primarie. A ramas pe pozitii.

Pana acum, 800 de case au fost cumparate de Gold Cororation. Compania vrea sa incurajeze turismul in zona. S-a apucat sa reabiliteze casele cumparate.

Mare parte din cei care au acceptat sa plece din zona s-au mutat intr-un cartier construit de companie in Alba Iulia. In total, 125 de case.

De cativa ani, compania nu a mai cumparat case. Oamenii asteapta.

Rosia Montana are piata imobiliara

La Rosia Montana s-au construit si case noi. Cartiere intregi de vile din lemn acoperit cu polistiren au aparut in ultimul an. Casele sunt puse pe bolovani, fara fundatie, sunt niste machete si clar ca nu fost construit ca cineva sa locuiesca in ele, ci pentru a fi vandute companiei. Unele au fost construite chiar sub liniile de inalta tensiuni, langa fosta cariera Cetate.

Sunt puse una langa alta, de parca n-ar mai fi fost loc pe lume. Pe aceste locuri, daca se va face minerit, va fi o cariera.

Mai mult, au fost construite si blocuri. Cu trei etaje, tot din scandura. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are are poiectat un drum.

Aproape peste tot in lume, companiile private extrag aurul. Costurile sunt destul mari si implica si un risc, o aventura. Numai pentru explorarea zonei de la Rosia Montana, GoldCorporation sustine ca a cheltuit peste 100 de milioane de dolari.

Cat castiga statul roman din aceata afacere?

"Investitia totala este de 2 miliarde de dolari pe care o investeste in totalitate asociatul cu capital privat. Daca se vinde tot aurul si argintul de la Rosia Montana asta inseamna vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intra in economia Romaniei, 1,8 miliarde intra la bugetul de stat local, jutean, din taxe si redevente miniere si profitul pe care il face actionarul, castiga 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?", se intreaba Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar.

Decizia este acum, ca dintodeauna, in mana politcienilor, pe care presedintele ii acuza de lasitate. In Guvernul care a aprobat proiectul in '97 si care este acuzat de multi ca a cedat aurul de la Rosia Montana mult prea ieftin era si actualul presedinte, Traian Basescu. In ultima vreme, seful statului si-a declarat sustinerea pe fata pentru proiect. Opozitia de pana mai ieri l-a atacat.

La radul sau seful statului a declarat ca Mircea Geoana, candidatul PSD-ului in 2008, ar fi fost sustinut in campania electorala de Gold Corporation. Niciuna dintre acuze n-a fost demonstrata.

Pana cand politcienii se vor hotari ce se intampla cu Rosia Montana, situtia ramane aceeasi. O zona poluata, care afecteaza apele din jur, o comunitate dezbinata, cu oameni mai mult sau mai putin saraci care calca si traiesc pe un munte de aur, cu indivizi care incearca sa profite, cu ONG-uri hotarate sa nu lase mineritul in zona, care avertizeaza ca poluarea ar putea fi mult mai mare, cu o companie care asteapta de 15 ani sa scoata aur.

Exploatarea ar insemna locuri de munca, bani la buget si ceva aur in visteriile statului, 19,31% din cat se va exploata. Nu foarte mult spun unii. Suficient sustin altii pentru a da drumul proiectului, un proiect pentru care generatiile viitoare ar putea sa multumeasca sau sa acuze.

Articol recomandat de sport.ro

Sârbii, nemiloși cu fotbaliștii din Kosovo după ce au văzut cum au lăsat vestiarul de pe Arena Națională