România produce muniție cu dispersie. Este interzisă în aproape toată lumea, dar folosită în războiul din Ucraina DOCUMENT

România produce de ani de zile și deține stocuri masive de muniție cu dispersie, interzisă în aproape toată lumea încă din 2010, arată un raport realizat de o comisie independentă și citat de Ziarul de Iași.

Conform definiției cuprinse în convenția din 2010, munițiile cu dispersie sunt considerate rachetele care sunt aruncate din avioane sau trase de la nivelul solului sau a apei, care se deschid în aer până să ajungă la țintă și eliberează alte zeci sau sute de muniții. Acestea pot afecta o zonă mare cât mai multe stadioane de fotbal, iar toată lumea din „strike zone”, fie că e militar sau civil, are toate șansele să fie ucis sau rănit foarte grav.

La nivel mondial, 97% din victimele munițiilor cu dispersie sunt civili.

Raportul integral asupra munițiilor cu dispersie produse și stocate de România poate fi citit la finalul acestui articol.

O astfel de muniție menită să ucidă în primul rând civili a fost folosită de Rusia în războiul din Ucraina pentru a omorî cât mai mulți oameni nevunovați, dar apoi și de trupele Kievului, care le-au primit de la Statele Unite, împotriva soldaților ruși.

România nu a semnat convenția privind interzicerea muniției cu dispersie

După semnarea convenției din 2010, o comisie independentă realizează anual un raport privind țările care dețin sau produc muniții cu dispersie, în condițiile în care celelalte state, semnatare ale convenției, și-au luat angajamentul să nu mai producă, să nu utilizeze în conflicte armate și să distrugă stocurile existente de astfel de muniții.

În ultimul astfel de raport, România nu doar că figurează ca absentă de pe lista semnatarilor, dar este menționată ca producătoare și deținătoarea unui stoc semnificativ de muniții cu dispersie.

„Fitilul fiecărei sub-muniții, care provine din muniția cu dispersie, este activat în general atunci când bomba cade astfel încât să explodeze deasupra sau la nivelul solului. Dar, adesea, foarte multe astfel de sub-muniții nu funcționează așa cum au fost gândite și cad la sol fără a exploda, unde rămân capcane foarte periculoase. Există o mare varietate de muniții cu dispersie. Conform monitorizării, 34 de state au dezvoltat sau produs peste 200 de tipuri de astfel de muniții de-a lungul timpului”, se precizează în raportul citat.

Raportul consemnează faptul că, în momentul de față, nu este cunoscută dimensiunea stocului de astfel de muniții din România, dar țara noastră și-a luat mai multe angajamentele față de comisiile relevante.

România s-a angajat să nu folosească muniție cu dispersie decât pe teritoriul său

În primul rând, am declarat că nu am folosit niciodată în conflicte astfel de muniții, chiar dacă am fost producători. Apoi, ne-am luat angajamentul să le utilizăm doar pe teritoriul țării noastre. Iar în final, raportul consemnează că, în momentul de față, aparent, nu se mai produc astfel de muniții în România, dar continuăm să fim văzuți ca producători pentru că nu ne-am asumat că vom sista definitiv această producție pe viitor.

„Grecia, Polonia, România și Turcia au menționat că nu au producție activă, dar vor fi listate ca fiind producători până când își vor asuma să nu mai producă astfel de muniții cu dispersie în viitor”, se menționează în raport.

Doar alte cinci state din UE și șase din NATO nu au semnat convenția. Conform raportului, toate țările NATO au semnat această convenție, cu excepția Estoniei, Greciei, Lituaniei, Poloniei, României, Turciei și Statelor Unite ale Americii. La fel, la nivelul UE, 21 din 27 de state membre sunt semnatare ale convenției.

Alături de România, figurează ca nesemnatare celelalte cinci state membre NATO din lista anterioară. Practic, toate, cu excepția SUA.

România, alături de SUA, Rusia și Israel în rândurile producătorilor de muniție cu dispersie

Americanii au adus un argument în fața comisiei că astfel de muniții sunt importante și au uz militar, dar, conform monitorizării, nu le-au mai folosit de peste 20 de ani, înainte să le trimită ucrainenilor.

„SUA susțin că munițiile cu dispersie au uz militar, dar nu le-au mai folosit din 2003, din războiul din Irak, cu excepție unui singur atac în Yemen, în 2009. Însă în 2017, SUA au revocat o directivă a Departamentului de Apărare prin care își asumau să nu mai utilizeze astfel de muniții după 2018”, se menționează în raportul citat.

Printre țările care produc și utilizează astfel de muniții în conflicte armate, pe lângă SUA, se numără și Israel și Rusia.

De altfel, au fost nenumărate raportări că în ultimii doi ani, în războiul din Ucraina, rușii au utilizat astfel de muniții, inclusiv în zone populate în principal de civili. În rândul producătorilor și a celor care dețin stocuri se numără majoritatea țărilor cu regimuri totalitare și autoritare.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”