Povestea măslinilor din Cluj-Napoca. Cum au ajuns aici acum mai bine de 400 de ani
În Cluj-Napoca cresc de sute de ani câțiva măslini, o apariția neobișnuită în zonele reci ale Ardealului pentru un arbore specific zonelor mediteraneene și tropicale. O legendă urbană spune că a crescut din măslinile aduse de trupele otomane în anii 1600.
În câteva zone retrase din Cluj-Napoca prosperă mai mulți măslini sălbatici, copaci care în mod normal cresc la 2.000 de kilometri mai la sud, în ținuturile mediteraneene și tropicale.
Cumva, arborii au reușit să se adapteze climatului mult mai rece din Ardeal și fac lucrul acesta de mai bine de 400 de ani, potrivit unei legende urbane.
Copacii au crescut din sâmburii măslinilor aduse cu ei de soldații otomani, în primii ani ai secolului al XVII-lea, susține un istoric local, citat de Ziua de Cluj.
”Într-o săptămână mai ploioasă din primăvara anului 1603 o armată de aproximativ 10.000 de turci staționa undeva între Someșeni și intrarea în cetatea Clujului.
Vremea ploaiasă a făcut ca unii soldați să răcească și astfel aceștia au apelat la remediul clasic - fructul de măslin sălbatic pentru a combate efectele răcelii. Medicamentele în acele vremuri erau formate din amestecuri de plante în principal. Fructul măslinului sălbatic are caracteristici similare catinei. Un soi de vitmania C combinată cu uleiuri complexe, minerale etc. Apoi, din zecile de mii de sâmburi azvârliți pe jos, in pământul plin de apă, unii au prins rădăcini și au inceput sa crească măslinii. Aceștia trăiesc cam 80-100 de ani, apoi din rădacina lor și din fructele lor se nasc alți și alți măslini”, a povestit Florin Moroșanu, fostul coordonator al proiectului ”Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană”.
Acesta o citează pe Margareta Răchită Aslan, specialistă în istorie otomană, care a realizat și un studiu în acest sens, despre măslinii din Cluj-Napoca.
“Desigur, se pune întrebarea: „Ce legătură au măslinii cu tabăra otomană?”. Răspunsul este foarte simplu. Ostașii din trupele otomane purtau în desăguțele lor diverse doftorii cu care aveau să se lecuiască în caz că se îmbolnăveau… Era un fel de desăguță personală de prim ajutor.
Fructele măslinilor conservați prin uscare erau un extraordinar remediu pentru întărirea sistemului imunitar, folosit în răceli, stări diareice, dizenterie și multe alte boli care erau inevitabile pentru un ostaș aflat în expediție.
Din câte cunoaștem, vremea din Cluj în primele zile ale staționării lor nu a fost deloc bună, a plouat torențial. Dat fiind că măslinul sălbatic este un arbore înrudit cu cătina albă, cam ceea ce reprezenta în practica populară locală remediile pe bază de cătină, cam așa trebuie înțeleasă utilizarea fructelor uscate de măslin sălbatic. Ieftin, un supliment alimentar natural accesibil tuturor…
Fiecare armată utiliza remedii naturale, să spunem, specifice. Nu este străin nimănui faptul că soldații ruși utilizau sămânța de floarea soarelui, foarte bogată în conținut de acid oleic, obicei care a fost preluat și de noi….
Însă fructul de măslin sălbatic este un depozit de vitamine, oferă energie și vitalitate consumatorului, exact de ce avea nevoie un soldat. În timpul campărilor consumau fructe de măslin sălbatic, al căror sâmburi le-au aruncat probabil ici-colo. Se spune că din acești sâmburi ar fi răsărit măslinii sălbatici. Ulterior s-au înmulțit în voie, din fructele căzute”, a scris Margareta Răchită Aslan.
Etichete: cluj,
