ONG-urile din România au obținut peste 21 de miliarde de lei la finalul anului 2022. Unde sunt cele mai multe
Veniturile totale obţinute de ONG-uri au fost de peste 21 miliarde de lei la finalul anului 2022 - aproximativ 1,51% din Produsul Intern Brut al țării, arată studiul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări”.
ONG-urile obţin venituri din finanţări publice şi private, donaţii sau sponsorizări şi mai puţin din tranzacţionarea de bunuri şi servicii. Aproximativ 11% dintre organizaţii înregistrează venituri din activităţi economice, acestea acoperind până la 18% din totalul veniturilor la nivel de sector.
Câte ONG-uri sunt în România
În ianuarie anul acesta, în Registrul Național ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri probabil active și 8.003 despre care se știe că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare.
Dintre cele 127.000 de ONG-uri înregistrate, 106.433 sunt asociații, 19.046 – fundații, 1.529 – federații, 759 – uniuni, 37 – filiale ale unor organizații din afara României.
Astfel, România are o rată de aproximativ 6,7 entități la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 și sub țări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2), sau Germania (7,6). Suntem însă la același nivel cu Portugalia (6,7) și peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2).
În ultimii trei ani s-a înregistrat un ritm de aproximativ 4.200-4.300 de înscrieri pe an în Registrul Național ONG.
Cele mai multe ONG-uri sunt în Harghita, Cluj, București, iar cele mai puține în Vaslui și Ialomița, raportat la dimensiunea populației. Predomină ONG-urile caritabile.
Câți angajați există
Aproximativ 127.000 de rezidenți ai României sunt angajați în sectorul neguvernamental, ONG-urile care au angajați constituind o minoritate.
Cei mai mulți angajați din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) - sondaj parte a studiului FDSC. De asemenea, majoritatea angajaților au studii universitare de masterat sau doctorat.
Peste 80% dintre angajații din sector sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor, iar peste 60% sunt mulțumiți de veniturile lor, conform Barometrului Membrilor, Angajaților și Voluntarilor ONG 2023 (BMO 2023) - sondaj care, de asemenea, face parte din studiul FDSC. În plus, peste 70% dintre participanți ar vrea să-și petreacă restul carierei în cadrul organizației în care își desfășoară activitatea.
Ce cred românii despre ONG-uri
Când vine vorba de încredere, tinerii sunt cei care au o părere mai bună despre ONG-uri. Cei între 18-29 de ani au un nivel de încredere de 73%, în timp ce la persoanele cu vârsta peste 60 de ani încrederea este de doar 36%.
De asemenea, gradul de încredere se mărește pe măsură ce crește nivelul educației: absolvenții de învățământ superior au un grad de încredere de 66%, iar cei de școală primară și gimnazială de 43%.
Aproape jumătate din populație apreciază că majoritatea ONG-urilor funcționează în interesul beneficiarilor, respectiv al sectorului ONG, dar, totodată, o treime din populația asociază ONG-urilor cu interesele partidelor și oamenilor politici, respectiv ale oamenilor de afaceri.
Cele mai frecvente surse de venit
Cele mai frecvente trei surse de venit în 2023 au fost direcţionarea a 3,5% din impozitul pe venit, cele din sponsorizare şi donaţiile individuale.
În acest context, 2,4 milioane de persoane au solicitat direcţionarea a 375 milioane de lei prin intermediul mecanismului 3,5%, de această sumă beneficiind 30.200 de organizaţii. De asemenea, 88.544 de companii (comparativ cu 34.811 în 2015) au sponsorizat domeniul cu 2.468 milioane de lei.
Veniturile domeniului sunt în creştere faţă de 2020-2021, dar în scădere comparativ cu 2019. Faţă de anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost de aproape două ori mai mari.
În jur de 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizaţiilor (54%) au înregistrat fie venituri mai mici 40.000 de lei, fie sub 200.000 de lei. Doar 20% dintre organizaţiile care au depus bilanţ contabil în 2022 au realizat venituri de peste 200.000 de lei.
De asemenea, 78% dintre respondenţi au declarat că au fost nevoiţi în ultimii trei ani să selecteze beneficiarii programelor din cauza lipsei resurselor necesare.
Pandemia îngreunează munca ONG-urilor
Problemele legate de precaritate sau insuficienţă a resurselor au fost accentuate, în ultimii ani, de ameninţări globale, printre care cele mai importante sunt pandemia Covid-19 şi recesiunea economică.
„Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuţie semnificativă pentru creşterea sectorului ONG au fost restricţionate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi şi mai vizibilă. Mai exact, redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii şi asimilate salariilor (eliminate şi veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ştefania Andersen, director operaţional FDSC.
Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă - un studiu realizat pe un eşantion de 1.200 de respondenţi, reprezentativ naţional, care permite evaluarea atitudinilor populaţiei României despre sectorul ONG. BOSC constituie o anchetă pe bază de interviu telefonic (CATI), colectarea datelor fiind realizată de către Mercury Research în noiembrie 2023.
