Criză imobiliară în România: Prețuri comparabile cu marile capitale europene, venituri, la jumate. Care ar fi soluția
Accesul la locuințe rămâne o problemă majoră în România. O confirmă și un studiu care a comparat prețurile noastre cu cele din alte state.
În marile orașe, un apartament costă la fel ca în Madrid, Berlin sau Amsterdam, dacă luăm în calcul puterea de cumpărare. Asta se întâmplă în condițiile în care românii își dau grosul banilor pe mâncare.
Alex Enășcuț, bucătar într-un restaurant de lux, are salariul peste medie și caută să cumpere o locuință în Brașov, însă se lovește de dificultăți:
Alex Enășcuț, bucătar: „Ăla de 2 camere chiar era senzațional, dar nu reușeam să mă încadrez cu banii, eu am mai strâns în timp cât am mai putut și-am încercat să mă duc cu creditul, da…”
Și Cristina ar putea împrumuta 70.000 de euro pentru un apartament în Sibiu.
Cristina: „Găseam în bugetul acesta apartamente de 3 camere, acum văd că cele de 2 camere...”
Broker credite: „Maxim 2 camere, nu?”
Discuția are loc după ce femeia a amânat achiziția un an, ca să aibă un avans mai consistent.
Clientă: „E foarte frustrant, în condiția în care am mai stat puțin, am mai strâns niște bani și, din păcate, am ajuns în același punct de unde am plecat.”
Andra Gândilă, expert financiar: „Nu mai ai ce să-ți mai cumperi. Chiar și la noi în Sibiu o garsonieră cred că sub 60.000 de euro, cât de cât confort unu, doi, nu o mai găsești la prețul ăsta.”
În ultimii 10 ani, prețurile locuințelor în România au crescut cu 61%, mai mult ca în restul Europei.
Cătălin Crăciun, consultant imobiliar: „Dacă se vindea atunci cu 78-75.000 de euro, acum a ajuns să coste 135-130.000 de euro, în funcție de finisările și dotările aferente.”
Un bucureștean are nevoie de 2,7 salarii ca să cumpere un metru pătrat de locuință, arată o cercetare a Fundației Friederich Ebert Stiftung, mai mult decât are nevoie un neamț din Berlin. Iar la Cluj, muncești 3 luni pentru același metru pătrat, aproape cât la Madrid. Iar asta, dacă n-ai mai cumpăra nimic altceva. Românii cheltuiesc 31% din salariu pentru hrană și îmbrăcăminte, în vreme ce nemții dau doar 15%.
Dani Sandu, lector universitar Universitatea din Fribourg, Elveția: „Ce se întâmplă în România e că avem o dorință foarte mare, disproporționată, a oamenilor de a se muta în orașele mari.”
Programul „Noua Casă” nu mai reprezintă un ajutor real. Puține apartamente se mai încadrează în pragurile valorice stabilite de stat. Anul acesta, doar 114 oameni au obținut garanții pentru achiziția unei locuințe, potrivit datelor obținute de Știrile ProTV.
Rezultatul este că 40% dintre români trăiesc în case supraaglomerate. Avem la dispoziție doar 1,1 camere de locuit pe persoană, ceea ce ne clasează pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
Soluția, spun cercetătorii de la Friedrich Ebert Stiftung, este ca statul să colaboreze cu mediul de afaceri pentru a construi mai mult. Iar orașele mici ar trebui să ofere aceleași condiții de trai ca cele mari.
