Controversele care au zguduit lumea artei în 2024. Cum o pictură a regelui Charles a stârnit furia internetului
În mijlocul unei avalanşe de ştiri politice, cele de artă au reuşit ocazional să se strecoare în sumare. La un moment dat, toată lumea deplângea starea pieţei de artă iar în clipa următoare o banană era vândută la licitaţie cu 6,2 milioane de dolari.
Scriitorul, curatorul şi istoricul de artă Matthew Israel - a cărui carte din 2021, "A Year in The Art World", a examinat industria artei contemporane - aplică perspectiva istoriei artei la aceste momente virale. El le vede în continuitate cu trecutul, şi nu ca pe o ruptură de acesta: „Această listă... indică natura ciclică a lumii artei”, a declarat el pentru Artsy, observând modul în care poveştile artistice la modă din acest an se referă la "strategii artistice mult mai vechi care continuă să rezoneze".
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice
Thomas Jolly, directorul artistic al ceremoniilor de deschidere şi de închidere ale Jocurilor Olimpice de vară din 2024 de la Paris, a primit o plângere neobişnuită: Unul dintre spectacolele sale semăna prea mult cu pictura simbol a lui Leonardo da Vinci, "Cina cea de Taină" (1495-98).
Pentru ceremonia de deschidere, un grup de travestiţi a apărut pe un podium, dar care sugera şi o masă lungă de banchet. În mijlocul grupului, o artistă purta o rochie albastră şi o pălărie argintie, asemănătoare unei aureole. Mai târziu, un bărbat aproape nud, vopsit în albastru şi menit să semene cu zeul grec Dionysos, a apărut în centrul podiumului pe un platou uriaş, colorat.
În capodopera lui Leonardo, Iisus este aşezat în centrul mesei şi poartă albastru. Unii observatori, sesizând acest ecou vizual, au argumentat că Jolly îşi bate joc de creştinism, ironizând o reprezentare celebră a lui Iisus şi a apostolilor săi. Pe fondul reacţiilor negative care au urmat, un purtător de cuvânt al Jocurilor Olimpice şi-a cerut scuze, însă Jolly a negat că scena lui Leonardo a fost inspirată de opera de artă. Între timp, istoricii de artă au sugerat că adevărata sursă de inspiraţie a scenei a fost "The Feast of Gods" (1635-40) a lui Jan van Bijlert.
Banksy a dezlănţuit o menajerie în Londra
În luna august, Banksy a realizat nouă picturi murale în Londra pe parcursul a nouă zile. Prima a fost o capră, pe un perete alb de lângă Kew Bridge, în Richmond. Următoarea lucrare, în Chelsea, a înfăţişat doi elefanţi care îşi întindeau trompele una spre celălaltă. Au urmat trei maimuţe, apoi un lup singuratic. Hoţii au furat ultima lucrare, care era pictată pe o antenă de satelit în Peckham, la mai puţin de o oră după ce a fost prezentată.
Banksy nu s-a lăsat intimidat. Pelicanii au apărut în vârful unui panou pentru un magazin de peşte şi cartofi prăjiţi din Walthamstow, iar o panteră pe un panou din lemn din Cricklewood.
Piranha au înotat peste un post de observaţie al poliţiei în Ludgate Hill, iar un rinocer a apărut în Charlton părând că se urcă pe un Nissan. În final, o gorilă, care ridică o prelată eliberând animale, a fost pictată pe o cortină metalică de la intrarea în Grădina Zoologică din Londra. Londonezii şi mass-media în general au notat cu nerăbdare fiecare nouă lucrare.
Portretul regelui Charles a făcut criticii "să vadă roşu"
Pictura uimitor de ciudată a regelui Charles al III-lea realizată de Jonathan Yeo a devenit virală în luna mai. Primul portret oficial de după încoronare prezintă chipul regelui într-o ceaţă roşie, în timp ce un fluture zboară deasupra umărului său drept.
Artistul a susţinut că încearcă ceva nou, dar criticii nu au fost de acord cu experimentul. The Washington Post a numit lucrarea „un dezastru stilistic”. La The Guardian, Jonathan Jones a acordat portretului o stea din cinci şi a regretat faptul că, de fapt, îl plăcea pe Yeo ca persoană. Chiar şi editorii de modă de la The New York Times şi The Cut au intervenit pentru a critica lucrarea. Internetul s-a unit, pentru prima dată, într-o dezaprobare totală.
Israel a observat că aceasta este departe de a fi prima controversă în jurul unui portret oficial al unui lider. În 1954, de exemplu, Graham Sutherland a creat un portret al lui Winston Churchill pe care prim-ministrul l-a urât atât de mult, încât l-a distrus. Regele Charles, în schimb, pare mulţumit de lucrarea lui Yeo.
Un omagiu „nereuşit" adus Reginei Elizabeth II
Portretul lui Yeo nu a fost singurul portret regal care a provocat agitaţie în acest an. În septembrie, Grădinile Castelului Antrim din Irlanda de Nord au dezvelit sculptura în bronz a reginei Elizabeth II realizată de Anto Brennan, iar internauţii nu au fost de acord.
Lucrarea o înfăţişează pe suverană în picioare, purtând o eşarfă şi o haină în carouri, cu mâinile împreunate. Contestatarii s-au plâns că lucrarea din bronz nu seamănă deloc cu fosta regină - şi, de fapt, seamănă mai mult cu personajul lui Robin Williams din filmul „Doamna Doubtfire” din 1993. Unii au cerut chiar distrugerea ei. Cu toate acestea, sculptura, care se află lângă un Prinţ Phillip din bronz şi doi căţei corgi din bronz, nu va fi retrasă.
„Este acesta cel mai rău omagiu adus până acum Reginei Elizabeth II?” a întrebat The Spectator. Totuşi, acesta, împreună cu alte publicaţii, a publicat o imagine a artistului şi a operei sale şi a sensibilizat consiliul municipal, care a emis o declaraţie. Consiliul a salutat atenţia şi a menţionat: „Deşi social media poate amplifica anumite puncte de vedere negative, consiliul încurajează pe toată lumea să viziteze Grădinile Castelului Antrim şi să experimenteze sculptura la faţa locului".
Un miliardar a mâncat banana cumpărată cu 6 milioane de dolari
Dintre toate momentele de pe această listă, vânzarea de către Sotheby's în noiembrie a lucrării "Comedian" (2019) a lui Maurizio Cattelan pentru 6,2 milioane de dolari (cu taxe) este cel mai probabil că va rămâne în memoria culturală.
Instalaţia, care constă într-o banană lipită cu bandă adezivă de perete, a fost prezentată pentru prima dată la Art Basel Miami Beach în 2019, unde a fost vândută pentru un preţ relativ scăzut de 120.000-150.000 de dolari.
