Ce a pățit gazetarul Cristian Tudor Popescu în trenul spre Brașov. „Găsesc 41, pe urmă 42 și... hop! - 51”

62150156

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a povestit într-o postare pe Facebook ce i s-a întâmplat în drum spre Brasov, unde urma șă își lanseze cartea.

Jurnalistul a călătorit cu trenul CFR. Deși avea bilet, locul său a fost de negăsit.

„Mă mai uit o dată în bilet: tren IR 1645, vag. 3, loc 52. Găsesc 41, pe urmă 42 și... hop! - 51. Vizavi, 53-55... Iau tot vagonul, de la coadă la cap, stânga-dreapta. Numerotarea e făcută după un algoritm care-mi scapă, iar numărul 52 pur și simplu nu este. Nu ființează. Ca într-o antologie de proză fantastică”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Facebook.

Mai mult decât atât, jurnalistul a fost luat la rost de către controlor pentru că a „îndrăznit” să stea pe culoar. După ce i-a explicat situația, controlorul l-a înștiințat pe gazetar că numărătoarea a fost făcută în altă oridine și că, de fapt, numărul 52 este numărul 21, loc pe care era așezată o persoană. Acesta se ridică și îi „pasează” locul gazetarului. 

Citește și
Auroră Boreală pe cerul României. Fotografii nu au ratat momentul și au surprins dansul neobișnuit al perdelelor de lumină
Auroră Boreală pe cerul României. Fotografii nu au ratat momentul și au surprins dansul neobișnuit al perdelelor de lumină

Postarea intergrală a jurnalistului

„București-Brașov
Mă duc spre o „lansare de carte”, cum se zice prin presă, ca și cum cartea ar fi nava de pescuit oceanic „Biruința” și urmează să se dea cu o sticlă de șampanie în ea. Eu îi zic întâlnire cu cititorii, ca pe vremuri.
Faptul nu se petrece în București-Tâmpitopole, ci sub Tâmpa, așa că îmi caut vagonul cu care Căile Ferate Române mă vor transporta la destinație. În forfota de pe peron, un ins se înfige în mine conspirativ: „Aveți mască, da v-am recunoscut, domnule Popescu! Luați aici, o să vă placă...”. Îmi întinde o tipăritură cu un nume tare: „Certitudinea”. Nici măcar „Certitudini”, nu, domle, e cum trebuie, Certitudinea, articulată, unică, imparabilă. În fuga ochiului, văz niște titluri, „Israeliții”, „Jidanii în război”, „Pomenirea lui Mihai Viteazul”, „Malus Dacus”, adică, Dacul Dracului, cum i-ar fi zis voievodului austriecii și ungurii. Carevasăzică, publicațiune vârtoasă, românoasă, și-ar vărsa cafeaua Dan Puric pe ea.
În vagonul meu, lume multă, cu poveri de munte la spinare; deși sunt costeliv și fără bagaj, mă strecor greu. Dar o fi vagonul meu? Mă mai uit o dată în bilet: tren IR 1645, vag. 3, loc 52. Găsesc 41, pe urmă 42 și... hop! - 51. Vizavi, 53-55... Iau tot vagonul, de la coadă la cap, stânga-dreapta. O duduie răscoaptă mă întreabă, ca pe un copil sau un câine, ce caut. Certitudinea dă peste mine: numerotarea e făcută după un algoritm care-mi scapă, iar numărul 52 pur și simplu nu este. Nu ființează. Ca într-o antologie de proză fantastică.
Toată lumea se așază, eu rămân ca un băț în poiană. Oamenii nu mă bagă în seamă, parcă nu mă văd, locul meu nu există, oare eu oi exista?
Mă duc între vagoane, unde se află un despărțământ ciudat, ca un băruleț părăsit. Pun „Certitudinea” pe un soi de cutie maronie din lemn, fixată pe podea, și iau și eu un loc în spațiu. Stau aproape pe vine. Deschid „Milarepa” de Eric Emmanuel Schmitt. Ce zeamă chioară, niciun pic de măduvă, și cică ăsta e mare scriitor. Dar măcar cărțulia e scurtă, o termin până la Brașov.
Așa mă găsește controlorul care-și face apariția după o vreme. „Domnu, n-aveți voie să stați acolo”. Mă ridic, trosnind din genunchi și oftând întristat: „Ce păcat, era minunat aici... Atunci, îmi spuneți matale unde să stau?”. Omul în uniforma celei de-a doua armate a țării scade tonul și numărul persoanei: „Adică, n-ai bilet?”. I-l prezint supus: „Ba am, dar locul 52 nu există”. Un surâs fin îi trece pe sub mustața cenușie, de morsă asudată: „Păi, domnu, avem altă distribuție, nu știu dacă înțelegeți...”. Nu știți, dar eu știu, dom șef, știu că nu înțeleg nimic.
„Ia să vedem, ia să vedem...”; cercetează niște foi trase din geantă și se adresează handicapatului din fața lui: „Locul 52 e locul 21. Altă distribuție, domnu”.
Ne îndreptăm într-un convoi format din noi doi până la locul etichetat 21, unde șade un om. Este sculat fără multă vorbă și sunt plantat eu.
Trecem de Buftea, privesc pe geam și simțămintele patriotice mă năpădesc: „O, țara mea, cu câmpii și păduri, cu munți și cu mare, cu stol de fete-n sărbătoare, tărâm binecuvântat unde după 42 urmează 51, iar 52 este nimeni altul decât 21! Și dacă nu știi chestiile astea, române, ești reușit fără loc la toate examenele...”.
Depășim Sinaia. Sună telefonașul meu paleolitic cu taste. La aparat, după cum se recomandă, domnul Cristian Ciocan, de la Radio Brașov, jurnalist, cum ar veni. „Aveți o lansare de carte în Piața Sfatului”. „Recunosc, am”. „Am vrea să ne dați și nouă câteva vorbe”. „Bine, vă dau”. „Vă resun eu”. „Alo, sunt Cristian Ciocan. Noi pornim înregistrarea, suntem gata”. „Gata să ce?”. „Pentru vorbe, să le spuneți”. „Domnule Ciocan, trebuie să vă spun că eu am un obicei prost: nu vorbesc neîntrebat. Deci, întrebați-mă, și vă răspund”. Tăcere, niște secunde bune. Apoi, se fac auzite niște ziceri nedeslușite, probabil o deliberare în redacție. În fine, omul revine: „Uitați ce este, nu am nicio întrebare să vă pun. Renunțăm la interviu”.
La interviu, Doamne, mânca-ți-aș curu, cum zicea bunică-mea! M-a podidit un râs cu sughițuri. Nu știu cât e de când am râs ultima dată așa. Râsul adevărat îmbunătățește digestia, activează circulația, crește moralul. Într-un târziu, am îngăimat: „Sunteți o minunăție, domnule jurnalist, vă mulțumesc!”.
Și ultimul episod. După cele aproape trei ore ale întâlnirii cu cititorii și o ploaie cu clăbuci, la o terasă din Piață, îmi trag sufletul și beau o bere fără alcool. Un tânăr cu mâneci de tatuaje pe ambele mâini și bicepși cât pulpa de porc țâșnind din vesta roșcată, chitrofonit bine, vrea să facem o poză, deoarece, izbutesc să înțeleg, mă admiră nespus, mă consideră un om deosebit, și el, și tatăl lui. Nu știu dacă să mă bucur sau dimpotrivă.”
 

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Auroră Boreală pe cerul României. Fotografii nu au ratat momentul și au surprins dansul neobișnuit al perdelelor de lumină
Auroră Boreală pe cerul României. Fotografii nu au ratat momentul și au surprins dansul neobișnuit al perdelelor de lumină

Cerul României a oferit luni noaptea un spectacol rar. S-a colorat în nuanțe de verde și roșu pentru că în multe zone ale țării a fost vizibilă Aurora Boreală.

Ziua pinguinilor, sărbătorită și la Grădina Zoologică din Brașov. Cum au fost recompensați
Ziua pinguinilor, sărbătorită și la Grădina Zoologică din Brașov. Cum au fost recompensați

Suntem în miezul iernii, așa că nu întâmplător, 20 ianuarie este ziua pinguinilor. Tort de pește și o mulțime de urări au primit și singurii pinguini din țara noastră, aflați la Grădina Zoologică din Brașov.

Horoscop. Ce urmează pentru zodii după intrarea Soarelui în Vărsător pe 20 ianuarie 2026. Se anunță o schimbare de energie
Horoscop. Ce urmează pentru zodii după intrarea Soarelui în Vărsător pe 20 ianuarie 2026. Se anunță o schimbare de energie

Horoscopul dedicat tranzitului Soarelui în Vărsător, care debutează pe 20 ianuarie 2026, marchează o schimbare importantă de energie pentru toate zodiile.  

Recomandări
Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade
Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade

ANM a emis miercuri o informare care anunță vreme deosebit de rece, ger accentuat pe timpul nopții și dimineții, precipitații mixte, polei și intensificări ale vântului în mai multe zone ale României.

Donald Trump ameninţă că Iranul va fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul îi orchestrează asasinarea
Donald Trump ameninţă că Iranul va fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul îi orchestrează asasinarea

Preşedintele SUA Donald Trump a anunţat marţi că Iranul ar fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul i-ar orchestra asasinarea, ca răspuns la ameninţările unui ofiţer iranian de rang înalt.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.