Cartea stranie de la Harvard. A fost îmbrăcată în pielea unui pacient bolnav mintal care a murit subit, în 1880
Prestigioasa universitate americană Harvard şi-a cerut scuze pentru că a păstrat timp de aproape un secol o carte franceză din anii 1880 legată în piele umană.
Pielea va fi îndepărtată de pe carte. Serviciul de bibliotecă al celei mai vechi universităţi din Statele Unite a precizat într-un comunicat de presă că a "îndepărtat pielea umană din legătura unui exemplar al cărţii lui Arsène Houssaye "Des destinées de l'âme" (1880) deţinută de Biblioteca Houghton".
„Bibliotecile Harvard îşi recunosc eşecurile în această chestiune, care afectează demnitatea unei fiinţe umane ale cărei rămăşiţe au fost folosite pentru a lega cartea. Ne cerem scuze faţă de cei care au fost afectaţi", a transmis Harvard.
Alegeri 2025
21:57
Antonescu: „În condiţii economice grave, exclud creşterea taxelor. Putem reduce salariile demnitarilor”
21:25
USR anunţă că BEC a decis că George Simion a trimis ilegal scrisori alegătorilor, iar acestea trebuie retrase
21:12
Cum ar acționa Nicuşor Dan pentru a diminua deficitul bugetar. Măsura pe care o va lua dacă va ajunge președinte
18:28
PSD îl atacă pe Victor Ponta. Furtul „din disperare” de care este acuzat fostul președinte al partidului
Universitatea, fondată în 1636 la Cambridge, o suburbie a oraşului Boston (Massachusetts, nord-est), a deplâns faptul că aceste "practici nu sunt conforme cu standardele etice pe care şi le-a stabilit".
Arsène Houssaye (1814-1896) a fost un scriitor, jurnalist, critic literar şi colecţionar francez a cărui lucrare "Des destinées de l'âme" este o reflecţie şi o meditaţie asupra vieţii după moarte. În 2014, serviciul de bibliotecă de la Harvard a dezvăluit, în urma unor teste ştiinţifice, că această carte, pe care o deţinea din 1934 de la un fost student de la începutul secolului al XX-lea, era acoperită şi legată cu carnea şi pielea unei fiinţe umane. În urmă cu zece ani, Harvard a explicat că scriitorul francez îi arătase cartea sa unui medic şi bibliofil, Ludovic Bouland (1839-1933). Bouland a avut atunci ideea de a lega cartea cu pielea unui pacient care suferea de tulburări psihice şi care murise subit. Fără "niciun consimţământ", precizează Harvard.
Experţii numesc această practică "bibliopoezie antropodermică". Doctorul Bouland a lăsat un bilet care a fost reprodus în presă în 2014: "Această carte este legată în piele umană asemănătoare pergamentului (...) Dacă o priveşti cu atenţie, poţi distinge cu uşurinţă porii pielii. O carte despre sufletul uman merita să primească un veşmânt uman".
Harvard a precizat că "biblioteca sa cercetează în prezent provenienţa şi detaliile biografice ale cărţii, ale lui Bouland şi ale pacientului anonim şi se consultă cu autorităţile competente de la universitate şi din Franţa pentru a stabili cum să se debaraseze de aceste rămăşiţe umane într-un mod respectuos".
The New York Times subliniază că în 2022, Harvard, care întreţine biblioteci şi muzee, a finalizat un inventar major al celor peste 20.000 de rămăşiţe umane din colecţiile sale de cărţi şi opere de artă. Potrivit ziarului, aceasta a fost o modalitate de a recunoaşte rolul său în sclavie şi colonialism de la sfârşitul secolului al XVII-lea încoace.
.webp)
