Locul din România pe care trebuie să vă grăbiți să-l vedeți. În câțiva ani va dispărea

Galerie foto

Peștera Scărișoara ascunde cel mai mare ghețar subteran din România. Numele vine de la comuna Scărișoară, aflată la 16 kilometri mai jos.

Pe vremuri, peștera aparținea de comuna cu același nume, însă acum aparține comunei Gardă de Sus, județul Alba. Această peșteră este spectaculoasă, iar drumul spre ea se face pe o potecă turistică și un traseu de 10 kilometri. Cea mai veche mențiune despre peșteră datează din 1861, însă nu se știe momentul exact când aceasta a fost descoperită.

Cea mai veche mențiune asupra peșterii a fost făcută de A. Szirtfi în 1847. K.F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861. În 1927, Emil Racoviță a cercetat formațiunile de gheață, iar „Rezervațiile” Ghețarului sunt explorate abia în 1947.

Peștera Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare dispuse la o altitudine de 1.165m.

Intrarea se face printr-un aven impresionant cu o gură de diametru de 60 de metri care se deschide în pădurea din marginea platoului.

Vei găsi apoi o potecă îngustă săpată în stâncă și câteva scări metalice ancorate în pereți. Avenul are 48 de metri adâncime, iar pe fundul lui se păstrează de-a lungului anului un strat de zăpadă.

Apoi ajungi în Sala Mare prin portalul care măsoară 24 de metri lățime și 17 metri înălțime.

Peștera Scărișoara este o peșteră unică, având o lungime totală de 700 m. În centrul acestei peșteri se găsește un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m3, care există în interiorul peșterii de peste 4.000 de ani.

Partea superioară a acestui bloc (cu o suprafață de 3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă a acestei săli, podeaua se prăbușește într-un tobogan abrupt de gheață, care duce într-o zonă cunoscută sub numele de Biserica.

Aici încep să apară primele formațiuni stalagmitice de gheață. Această zonă este deschisă pentru turiști, restul peșterii fiind o rezervație științifică, împărțită în două sectoare distincte.

Pe partea dreaptă a intrării se află Rezervația Mică, la care se coboară printr-o deschizătură verticală de 15 m între stâncă și gheață.

Pe partea stângă se găsește Rezervația Mare, spre care se coboară printr-o deschizătură verticală de 20 m, de la baza căreia galeria continuă în pantă accentuată. Această secțiune se numește Galeria Maxim Pop.

În ambele rezervații, lângă gheață se regăsesc formațiuni stalagmitice, unele fiind permanente, în timp ce altele se topesc în timpul verii, dar se reconstituie în forme similare în lunile de iarnă.

În afara acestor formațiuni de gheață, aspectul peșterii se schimbă radical, ghețarii fiind înlocuiți de o varietate mare și frumoasă de formațiuni concreționare.

Stalactitele, stalagmitele, coloanele, draperiile parietale, coralitele, gururile abundă mai ales în Galeria Coman, o extensie îngustă a Rezervației Mari, care coboară abrupt până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se de cea de-a doua peșteră importantă din sistemul carstic Scărișoara, respectiv Peștera Pojarul Poliței.

De fapt, între cele două cavități exista odinioară o comunicație naturală, înainte de formarea blocului de gheață.

Din punct de vedere biologic, Peștera Scărișoara este importantă pentru știință, mai ales din cauza complexului de fenomene asociate prezenței gheții și structurii generale a peșterii.

Acestea includ procese de formare și evoluție a formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc.

În gheața peșterii s-a descoperit chiar un schelet aproape complet de capră neagră.

În jurul Peșterii Scărișoara s-au răspândit de-a lungul timpului câteva povești interesante, transmise din generație în generație. Conform unei legende locale, în vremuri străvechi, în peștera Scărișoara locuia un balaur pe nume Solomat.

Acest balaur obișnuia să răpească din satul învecinat fete frumoase, pe care le ascundea într-un palat de gheață situat în interiorul peșterii. Niciun localnic nu a văzut vreodată acest palat ascuns.

O altă poveste spune că în spatele unei formațiuni de calcar din apropiere, cunoscută sub numele de "La Brazi", se găsesc două bazine permanente de apă. Pentru a-și îndeplini dorințele, oamenii trebuie să urmeze un ritual special: să se așeze în fața acestor bazine, să-și pună o dorință, să-și descopere părul și să bea apă direct din bazin.

Conform tradiției, dorința va fi îndeplinită doar dacă ritualul este respectat cu strictețe, iar persoana care și-a exprimat dorința trebuie să păstreze secretul visului său timp de un an.

Ca să ajungi la peștera Scărișoara, trebuie să pornești din comuna Gârda de Sus, aflată pe valea Arieșului Mare, la aproximativ 32 km în amonte de Câmpeni, pe drumul național DN75.

Din centrul comunei, iei drumul carosabil care merge pe Gârda Seacă și, după cam 1 km, ajungi la intrarea în Valea Ordâncușa. De aici, ai trei opțiuni.

Prima este să urmezi poteca turistică marcată cu o cruce roșie, care trece mai întâi prin cătunul Mununa și, după un traseu de aproximativ 10 km, te aduce la peștera Scărișoara.

A doua opțiune este să mergi pe drumul asfaltat de-a lungul văii Ordâncușei, care are o lungime de 23 km și te duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai recentă opțiune este să iei drumul pe Valea Gârda Seacă.

La aproximativ 2 km de la intrarea în Valea Ordâncușa, începe un drum forestier prin Mununa care duce până la Ghețar pe o distanță de 12 km.

Dacă ajungi la Peștera Scărișoara, nu te rezuma doar la ea. În zonă există o varietate de obiective turistice.

Peștera Poarta lui Ionele este ideală dacă vrei să te oprești pe malul Văii Ordancusa.

Cheile Ordancusii sunt și ele spectaculoase, cu pereți înalți de stâncă care ajung la zeci de metri înălțime, cu grote și un pod natural.

Izbucul Cotețul Dobrestilor este un alt obiectiv turistic pe care să îl bifezi.

Un mic râu subteran care colectează apele din Platoul Ghețar și iese la suprafață sub forma unui pârâu, dintr-o grotă - cu adevărat impresionant.

În apropierea Peșterei Scărișoara, poți vizita diverse obiective turistice.

Muzeul Ghețar găzduiește obiecte precum tulnice, donițe, fluiere și alte artefacte create de meșterii populari din Apuseni, precum și suveniruri.

Ghețarul Vârop este o peșteră unică situată în Arieșeni, care a fost vizitată pentru prima dată de un om de Neanderthal, a cărui urmă poate fi găsită acum la Institutul de Speologie din Cluj.