Criza din Ucraina. NATO consideră "inacceptabilă" cerinţa Rusiei privind retragerea din Bulgaria şi România

 Citește în acest articol: 

►NATO consideră "inacceptabilă" cerinţa Rusiei privind retragerea din Bulgaria şi România

►Reacția Ucrainei după întâlnirea Rusia-USA

►Alexander Lukașenko: Nu ar trebui să te pui niciodată cu noi. Este imposibil să ne învingi

►Președintele ucrainean spune că Rusia ar putea încerca să ocupe Harkov

► Principalele concluzii după întâlnirea de la Geneva

► Moscova cere excluderea oricărei extinderi NATO

►Răspunsul MAE privind solicitarea Rusiei despre retragerea trupelor NATO din România

►Trupele Rusiei au intrat în Belarus

►Răspunsul Bulgariei, după ce Rusia a cerut retragerea trupelor NATO din Bulgaria şi România

UPDATE ora 21.52 Tot ca o descurajare a Rusiei, ministrul apărarii din Țările de Jos, Kajsa Ollongren, a anuțat că vor trimite în Bulgaria două avioane de luptă F-35, care vor ajunge în aprilie și vor participa la exercițiile Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO, notează Defense România.

UPDATE ora 21.40  Oficialii de la Casa Albă au transmis Congresului că plănuiesc să trimită elicoptere Mi-17 în Ucraina, a spus secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki. Întrebată dacă Joe Biden se va întâlni cu Vladimir Putin și președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, ea a spus că președintele este deschis, dar că orice invazie a Ucrainei va avea „consecințe rapide și grave”, punctând că aliații vor să continue pe cale diplomatică, conform The Independent.

UPDATE ora 20.59 Președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, îi mulțumește lui Joe Biden pentru „asistența diplomatică și militară fără precedent”. Mesajul a fost transmis pe Twitter.

UPDATE ora 20.53  Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, se aşteaptă ca discuţiile cu Rusia despre conflictul din Ucraina să fie intense.

"Trebuie să ne luptăm pentru fiecare milimetru ca să ajungem la o mai bună securitate", a declarat ea pentru ediţia de sâmbătă a ziarului german Suddeutsche Zeitung, într-un interviu consultat în avans de DPA.

Annalena Baerbock şi omologul său rus Serghei Lavrov şi-au semnalat disponibilitatea "de a discuta despre fiecare propoziţie" a Acordului de la Minsk din 2015, care asigură, printre altele, autonomie pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi controlul Ucrainei asupra graniţei sale cu Rusia.

Moscova amenință statele occidentale cu "cele mai grave consecinţe"

UPDATE ora 20.40 Moscova a ameninţat statele occidentale cu "cele mai grave consecinţe" dacă ele vor continua să ignore "îngrijorările legitime" în ceea ce priveşte întărirea militară a SUA şi NATO în Ucraina şi la frontierele Rusiei, relatează AFP.

"Acest lucru poate fi evitat dacă Washingtonul reacţionează pozitiv la propunerile noastre de acord privind garanţiile de securitate, la care sperăm să primim un răspuns scris din partea SUA articol cu articol săptămâna viitoare", a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat, citat de Agerpres.

Reacția Ucrainei după întâlnirea Rusia-USA

UPDATE ora 20.28 Autorităţile ucrainene au salutat continuarea dialogului între Washington şi Moscova, mulţumind SUA pentru sprijinul lor în contextul în care tensiunile sunt tot mai mari, Rusia fiind acuzată că pregăteşte un atac asupra Ucrainei, informează AFP.

"Este bine de ştiut că rămâne activă calea diplomatică a contactelor cu Rusia", a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, mulţumind Washingtonului pentru "cooperarea sa strânsă", conform Agerpres.

UPDATE ora 20.20 Președintele american, Joe Biden, se va întâlni în acest weekend cu echipa de securitate națională pentru a discuta despre situația din Ucraina și dacă ar putea fi util să se întâlnească cu președintele rus, Vladimir Putin, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, conform CNN.

NATO consideră "inacceptabilă" cerinţa Rusiei privind retragerea din Bulgaria şi România

UPDATE ora 20.05  NATO a respins, vineri, cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP.

"NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre", a avertizat ea, conform Agerpres.

"Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta", a explicat purtătoarea de cuvânt.

NATO "nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei", a adăugat Oana Lungescu.

"Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective", a încheiat ea.

Alexander Lukașenko: Nu ar trebui să te pui niciodată cu noi. Este imposibil să ne învingi

UPDATE ora 20.00 Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a făcut o vizită de lucru în regiunea Brest. Profitând de ocazie, el a vorbit oamenilor despre situația din Ucraina.

„Astăzi ne-am adunat aici, într-un colț liniștit și pașnic al Belarusului nostru, pentru a discuta despre securitatea statului nostru. Acum 10 ani, nimeni nu și-ar fi putut imagina că va veni un asemenea moment ca cel de astăzi și va trebui să creăm armate pentru a ne proteja granițele sudice. Cu durere în inimă, observăm tot ce se întâmplă în Ucraina. Actuala sa conducere politică, fiind sub control extern, se comportă uneori imprevizibil și inadecvat. (…) Prin urmare, există o zicală înțeleaptă: dacă doriți pace, pregătiți-vă de război”, a spus liderul din Belarus, conform site-ul oficial al Președinției. 

„Nu ar trebui să te pui niciodată cu noi. Este imposibil să ne învingi”, a transmis el, conform Aljazeera.

UPDATE ora 18.53 Tot după întâlnirea cu Blinken, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut Occidentului să pună capăt „isteriei anti-Rusia”, conform aNews.

UPDATE ora 18.43 Estonia, Letonia și Lituania au transmis că vor furniza Ucrainei sisteme de arme defensive antiblindate și antiaeriene fabricate din SUA. 

Estonia va trimite rachete Javelin, iar Letonia și Lituania vor trimite rachete antiaeriene Stinger, conform Aljazeera.

Mircea Geoană: Nu există în niciun fel o modalitate de a negocia UPDATE ora 18.19 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus, vineri, orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre.    ''Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO'', a scris oficialul pe pagina sa de Facebook.   Comandant separatist: Ucraina se pregătește pentru o ofensivă

UPDATE ora 18.10 Un comandant rebel din estul Ucrainei a susținut că guvernul ucrainean pregătește pentru o ofensivă.

Eduard Basurin, un comandant al miliției separatiste din Republica Populară Donețk, a declarat pentru Associated Press că echipamentul militar este trimis la graniță, semn că Ucraina se pregătește pentru o ofensivă.

„Ei strâng artilerie, precum și mai multe lansatoare de rachete, mult mai multe ca înainte”, a declarat comandantul, conform Aljazeera.

UPDATE ora 17.50 Canada va oferi Ucrainei un împrumut de până la 95,6 milioane de dolari și încearcă să găsească și alte modalități de a sprijini Kievul pe măsură ce criza cu Rusia se adâncește, a declarat premierul canadian, Justin Trudeau.

„Acest împrumut va ajuta la susținerea rezistenței economice a Ucrainei”, a declarat Trudeau, citat de Aljazeera.

Apoi, președintele ucrainean a transmis mulțumiri Canadei pentru împrumutul acordat. 

Președintele ucrainean spune că Rusia ar putea încerca să ocupe Harkov

UPDATE ora 17.40 Rusia ar putea încerca să ocupe orașul industrial Harkov dacă va întreprinde acțiuni militare în Ucraina, iar acesta ar fi începutul unui „război pe scară largă”, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, pentru Washington Post, notează Aljazeera.

„Voi spune în mod realist, dacă Rusia decide să-și intensifice acțiunile, bineînțeles că va face acest lucru pe acele teritorii în care din punct de vedere istoric există oameni care au avut legături de familie cu Rusia”, a spus Zelensky.

„Harkovul, care se află sub controlul guvernului ucrainean, ar putea fi ocupat. Rusia are nevoie de un pretext: vor spune că protejează populația de limbă rusă”, a spus președintele. El a precizat că acest scenariu i se pare „fezabil” după anexarea Crimeei de Ucraina de către Rusia, în 2014.

Harkov se află în estul Ucrainei și este al doilea oraș ca mărime al fostei republici sovietice.

UPDATE ora 17:30 Ambasada SUA a transmis că agresivitatea, ameninţările şi intimidările regimului Putin au drept consecinţă fapul că statele se gândesc la opţiuni pentru a se apăra, exprimând susţinerea faţă de dreptul statelor de a alege liber ce aranjamente de securitate fac, principiu care se aplică Ucrainei şi oricărui alt stat.

”Faptul că regimul Putin este agresiv şi se bazează pe ameninţări şi intimidare are o consecinţă firească, anume că statele se gândesc la opţiuni pentru a se apăra. Conform principiilor de bază ale securităţii europene, susţinem dreptul statelor de a alege liber ce aranjamente de securitate fac, inclusiv în ce alianţe devin membre. Acest lucru se aplică Ucrainei şi oricărui alt stat. Stop propagandei false!”, este mesajul postat de Ambasada SUA pe pagina de Facebook.

 

UPDATE ora 16.45 Ucraina acuză Rusia că se afle în spatele unor false amenințări cu bombă, menite să semene panică în populație, conform AFP. „Obiectivul evident al serviciilor speciale ale țării agresoare este de a pune presiune suplimentară asupra Ucrainei, de a semăna alarma și panică în societate”, au declarat serviciile de securitate de la Kiev într-un comunicat, citat de aNews.

UPDATE ora 16.25 Bulgaria cere Rusiei să detensioneze situația. Premierul bulgar a transmis că Bulgaria va decide singură cu privire la planurile sale de apărare, în coordonare cu aliaţii săi din NATO.

"De la această tribună, vreau să precizez: Bulgaria este un stat suveran şi a făcut de multă vreme alegerea de a deveni membră a NATO. Ca atare, noi decidem singuri cu privire la organizarea apărării ţării noastre în coordonare cu partenerii noştri", a declarat premierul bulgar, Kiril Petkov, conform Agerpres. 

"Facem apel la Rusia să rămână ataşată unui dialog constructiv cu privire la dezescaladarea tensiunilor şi să lucreze pentru o Europă mai sigură, bazată pe statul de drept şi implementarea strictă a angajamentelor juridice internaţionale", a insistat Petkov.

UPDATE ora 16.05 Ucraina poate conta pe sprijinul Poloniei, a transmis, vineri, un consilier prezindențial polonez, la câteva zile după ce liderii celor două țari au purtat discuții. Jakub Kumoch, consilierul pentru politică externă al președintelui polonez, Andrzej Duda, a declarat că „Ucraina poate conta pe sprijinul polonez în fața amenințării” reprezentate de Rusia, conform Radio Poland.

Antony Blinken, despre întâlnirea cu Lavrov: Nu a fost o negociere

UPDATE ora 15.40 La rândul său, Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că întâlnirea sa de vineri cu ministrul rus de externe „nu a fost o negociere”, ci a fost „un schimb sincer de preocupări și idei”. „I-am explicat ministrului Lavrov că există anumite probleme și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri s-au angajat să le apere”, a declarat Blinken, la o conferință de presă după întâlnire, conform CNN. 

Antony Blinken i-a transmis ministrului rus de externe mesajul că Washingtonul este decis să răspundă “rapid și sever” dacă Moscova va ataca Ucraina. El a precizat că ei sunt angrenați în a rezolva totul pe cale dilomatică, prin dialog. “ Dar dacă acest lucru se dovedește a fi imposibil și Rusia va decide să continue cu agresiunea împotriva Ucrainei, suntem dispuși la un răspuns rapid și sever”, a punctat Blinken.

Pe de altă parte, Blinken a cerut Rusiei să dovedească faptul că nu intenţionează să atace Ucraina, prin retragerea celor peste 100.000 de soldaţi pe care i-a masat aproape de graniţa cu această ţară.

''Nu aveam aşteptări asupra unui progres major astăzi, dar cred că acum suntem pe drumul cel bun pentru a înţelege preocupările şi poziţiile fiecăruia'', a punctat el. 

Rusia așteaptă un răspuns scris din partea SUA

UPDATE ora 15.10 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat vineri, după întâlnirea avută la Geneva cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel, transmite AFP.

''Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre'', a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ''un dialog rezonabil este necesar'' astfel încât ''emoţia să scadă''.

''Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul'' din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ''un nou contact la (acelaşi) nivel'', apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură.

O nouă întâlnire Lavrov- Blinken, în februarie

Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie.

Referindu-se la situaţia de criză din jurul Ucrainei, la frontiera căreia Rusia are desfăşuraţi peste o sută de mii de soldaţi şi stârneşte prin urmare teama unei invazii, Lavrov a negat încă o dată astfel de intenţii, susţinând că Rusia ''niciodată, absolut niciodată, nu a ameninţat poporul ucrainean''.

În schimb, el a descris din nou puterea de la Kiev drept una ''rusofobă'' şi a acuzat NATO că consideră Ucraina ca ''aparţinând sferei de influenţă'' a acestei organizaţii.

Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est. În reacţiile lor, oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile aceste solicitări ale Moscovei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

MAE rus a precizat vineri că Rusia doreşte retragerea trupelor NATO din România şi Bulgaria, în cadrul unui tratat menit să dezescaladeze criza ucraineană. ''Nu există nicio ambiguitate'', a indicat MAE rus în răspunsul transmis unei mass-media, adăugând că cererea Moscovei include retragerea trupelor străine, a echipamentelor, armamentului şi oricăror alte elemente prin care să se revină la situaţia din 1997 în ţările care atunci nu erau membre ale NATO.

''Este cazul României şi Bulgariei'', a transmis MAE rus, adăugând că solicitarea este valabilă şi în cazul a numeroase state central şi est-europene, cum ar fi Polonia şi ţările baltice.

UPDATE ora 15.00 Întâlnirea dintre secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, desfăşurată vineri la Geneva şi care a avut ca scop calmarea tensiunilor asupra Ucrainei, s-a încheiat, transmite agenţia EFE.

Reuniunea a durat o oră şi jumătate şi cei doi miniştrii vor susţine conferinţe de presă la care vor oferi propria evaluare asupra rezultatelor.

Potrivit dpa, reuniunea s-a încheiat mai devreme decât era programat, respectiv două ore.

Ministrul Lavrov a declarat în prima reacţie după discuţia cu Blinken că această întâlnire nu a fost sfârşitul dialogului dintre Washington şi Moscova, adăugând că speră la ''o reducere a emoţiei'' după aceste tratative ''sincere'' ruso-americane şi că Rusia aşteaptă să primească săptămâna viitoare în scris răspunsuri la propunerile sale privind arhitectura de securitate europeană transmise către SUA şi NATO.

Moscova cere excluderea oricărei extinderi NATO, Washington anunță sancțiuni

Moscova cere în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Washingtonul a atras atenţia că vor urma sancţiuni dure împotriva Moscovei în cazul unui atac al acesteia asupra Ucrainei, la graniţa căreia sunt masaţi peste 100.000 de soldaţi ruşi.

UPDATE ora 14.20. La finalul discuțiilor cu omologul său american, Serghei Lavrov a acuzat că ”NATO lucrează acum împotriva Rusiei”.

”Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei”, a mai spus el, potrivit Reuters, adăugând că acesta nu este ”sfârșitul dialogului” dintre cele două părți.

UPDATE ora 13.50  MAE a transmis vineri că solicitarea Rusiei privind retragerea trupelor NATO din România este ”inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”. 

”Ministerul român al Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO”, arată MAE.

UPDATE ora 13.00  Tot mai multe state anunță că vor trimite nave de război în Marea Neagră, în contextul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.

După Franța, joi, și ministrul Apărării din Spania a anunțat că a trimis nave de război care să se alăture forțelor navale NATO.

Vineri, la Geneva se desfășoară o nouă rundă de negocieri între secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Acesta din urmă ar putea să ceară din nou retragerea trupelor și a echipamentelor NATO din România și Bulgaria. Statele Unite şi NATO îşi intensifică sprijinul pentru Ucraina.

Iar după ce Franţa a anunţat joi că va trimite nave militare şi avioane franceze pentru a participa la manevre militare în Marea Neagră, un anunţ similar a fost făcut şi de Spania.

Ministrul spaniol al Apărării a declarat că o navă detectoare de mine maritime este deja pe drum, iar o fregată va ajunge în trei sau patru zile. Guvernul de la Madrid are în vedere, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria.

Secretarul general NATO: ”Ajutăm Ucraina pentru a rezista să se apere în fața Rusiei”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: ”Ajutăm Ucraina să îşi echipeze forţele armate pentru a rezista să se apere (în faţa Rusiei) şi luăm în considerare să trimitem mai multe trupe NATO pe flancul estic al alianţei".

La rândul său, președintele Franței a pledat apăsat pentru un dialog european cu Moscova.

Emmanuel Macron, președintele Franței: ”Noi, europenii, în mod colectiv, trebuie să formulăm propriile noastre exigențe și să fim în măsură să impunem respectarea lor. În săptămânile următoare trebuie să formulăm o propunere europeană care să pună bazele unei noi ordini de securitate și stabilitate. Noi, europenii, să redactăm propunerea, apoi s-o împărtășim cu partenerii noștri din cadrul NATO, după care s-o înaintăm Rusiei, pentru negocieri”.

În tot acest timp, Oficialii Statelor Unite şi ai Rusiei se întâlnesc din nou la Geneva, pentru o nouă încercare de a calma tensiunile cu privire la frontiera de est a Ucrainei.

Antony Blinken, secretar de stat SUA: ”Este mai mult decât un conflict între două ţări, nu este doar o problemă între Rusia şi NATO. Este o criză cu consecinţe globale”.

După vizita de joi de la Berlin, Blinken a subliniat încă o dată că atât SUA, cât şi partenerii lor europeni demonstrează o "unitate" pe care Moscova nu o are.

Rușii continuă să maseze trupe la granița cu Ucraina

Robert Burns, analist probleme de securitate Associated Press: ”Există două moduri de a vedea lucrurile. Pe de o parte, ne uităm la ce s-ar putea face pentru a descuraja o potențială invazie a Rusiei. Și apoi să vedem cum ar putea reacționa SUA la o invazie reală din partea Rusiei? În ambele categorii, accentul este încă pe diplomație și sancțiuni economice și financiare”.

Iar mesajul dur de joi al preşedintelui american Joe Biden, care avertizează că Rusia va plăti scump în cazul unui atac, a avut ecou şi la Moscova.

Maria Zakharova, purtătoare de cuvant, ministerul Afacerilor Externe din Rusia: ”Suntem convinși că scopul acestei campanii este de distrage atenţia de la propriile pregătiri ale unei provocări de amploare, inclusiv militare”.

Și chiar dacă Moscova insistă că nu pregătește un atac, rușii continuă să-și etaleze forța la granița Ucrainei, unde mii de tancuri şi forţe militare impresionante fac zilnic pregătiri.

UPDATE ora 12.40. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi omologul său american, secretarul de stat Antony Blinken, au început vineri la Geneva o rundă de dialog considerată foarte importantă pentru dezamorsarea crizei ucrainene, relatează AFP.

Cei doi oficiali, care se cunosc bine, şi-au dat mâna înainte de a face ultimul pas în demersul diplomatic legat de Ucraina, remarcă AFP. Washingtonul suspectează Moscova că intenţionează să invadeze teritoriul ucrainean, iar Kremlinul susţine că nu are această intenţie.

Înainte de întrevederea cu Blinken, Lavrov a declarat că nu se aşteaptă la un rezultat spectaculos.

La rândul său, şeful diplomaţiei americane a avertizat că în caz de invazie va urma un răspuns "unit, rapid şi sever" din partea Occidentului, însă a dat asigurări că Statele Unite continuă să caute o soluţie diplomatică.

Președintele României se întâlnește cu premierul pentru discuții asupra situației din Ucraina

UPDATE ora 11.50. Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Boris Johnson au avertizat că Rusia ar trebui să se aştepte la costuri ''considerabile'' în cazul unei agresiuni militare împotriva Ucrainei, transmit vineri Reuters şi AFP.

Într-o convorbire telefonică avută joi seara, cei doi lideri s-au declarat de acord ''asupra faptului că ar trebui ca o nouă agresiune militară a Rusiei contra Ucrainei să fie evitată''.

''Trebuie să fie clar că, într-o astfel de situaţie, Rusia ar trebui să se aştepte la costuri considerabile şi grave'', a explicat cancelaria germană într-un comunicat.

Un purtător de cuvânt al şefului executivului britanic a declarat că acesta şi cancelarul german ''împărtăşesc îngrijorarea profundă faţă de acţiunea destabilizatoare în desfăşurare a Rusiei în Ucraina, şi au declarat că orice invadare a Ucrainei ar fi o eroare strategică gravă''.

''Prim-ministrul a subliniat importanţa pentru aliaţii NATO de a lucra împreună la un răspuns coordonat'', a adăugat purtătorul de cuvânt britanic.

UPDATE ora 10.50. Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, vineri, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pentru a discuta situaţia de securitate de pe Flancul Estic, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Întâlnirea va avea loc la ora 13,00, la Palatul Cotroceni.

Trupele Rusiei au intrat în Belarus

UPDATE ora 9.50. Rusia trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, a anunţat vineri agenţia de presă rusă Interfax, într-o perioadă de tensiuni acute între Occident şi Moscova în legătură cu situaţia securităţii la frontiera ruso-ucraineană, potrivit Reuters.

Forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile 'Allied Resolve', ce se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

---

Rusia „va plăti un preț mare” dacă va invada Ucraina, transmite preşedintele american, într-un nou avertisment.

La rândul lor, analiștii britanici estimează că o invazie rusească în Ucraina s-ar putea solda cu zeci de mii de morți.

Joe Biden a insistat asupra necesității ca NATO să afișeze un front unit în fața amenințării ruse. Asta, după ce Emmanuel Macron a îndemnat statele Uniunii Europene să poarte propriul dialog cu Moscova.

Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, Rusia nu contenește în a-şi etala forţa. Marina rusă va începe vineri manevre militare cu Iranul si China.

Iar pentru luna viitoare, anunță exerciții în Marea Mediterană, în nord-estul Oceanului Atlantic, precum și în Pacific.

Joe Biden: „Am fost foarte clar cu președintele Putin” 

Joe Biden, preşedintele SUA: „Am fost foarte clar cu preşedintele Putin şi nu se poate să fi înţeles greşit - dacă vreo forţă militară rusă trece graniţa în Ucraina, aceasta este o invazie şi va fi întâmpinată cu un răspuns sever și coordonat, cu un răspuns economic, așa cum a fost discutat în detaliu cu aliații noștri, așa cum a fost stabilit foarte clar cu președintele Putin. Dar nu există nicio îndoială, să nu existe nicio îndoială, că dacă Putin va face această alegere, Rusia va plăti un preț mare”.

Președintele american a vrut să clarifice poziţia administraţiei sale cu privire la o potenţială invazie a Ucrainei, după ce a fost criticat pentru că a menţionat posibilitatea unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina.

„Vrem să le reamintim marilor puteri că nu există incursiuni minore şi ţări mici”, i-a replicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter.

Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: „Nu se poate să fii pe jumătate invadat sau pe jumătate agresiv. Agresivitatea fie există, fie nu. Putem spune, ca fapt concret, că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se întâmplă din 2014”.

Dar Washingtonul dă asigurări că ia în calcul şi alte scenarii.

Joe Biden, preşedintele SUA: „Rusia are o istorie lungă de a folosi alte măsuri decât acţiunile militare deschise pentru a provoca agresiune. Tactici paramilitare, aşa-numitele „atacuri în zona gri” şi acţiuni ale soldaţilor ruşi care nu poartă uniforme ruseşti. Trebuie să fim pregătiţi să răspundem şi la acestea într-un mod decisiv şi unit, cu gama de instrumente de care dispunem”.

Cum îi ajută Aliații pe ucraineni

Aliaţii îşi intensifică sprijinul pentru Ucraina, a anunţat Secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Ajutăm Ucraina să îşi echipeze forţele armate pentru a rezista să se apere şi luăm în considerare să trimitem mai multe trupe NATO pe flancul estic al Alianţei”.

La rândul său, președintele Franței a pledat apăsat pentru un dialog european cu Moscova.

Emmanuel Macron, președintele Franţei: „Noi, europenii, în mod colectiv, trebuie să formulăm propriile noastre exigențe şi să fim în măsură să impunem respectarea lor. În săptămânile următoare trebuie să formulăm o propunere europeană care să pună bazele unei noi ordini de securitate şi stabilitate. Noi, europenii, să redactăm propunerea, apoi s-o împărtăşim cu partenerii noştri din cadrul NATO, după care s-o înaintăm Rusiei, pentru negocieri”.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Toţi partenerii noştri trebuie să fie fermi şi uniţi în declaraţii. Ştiind ce poate Rusia, este important să ştim clar ce măsuri e gata să ia Occidentul, dincolo de fraze vagi precum 'ruşii vor plăti'”.

La capitolul sancţiuni, pe lângă decuplarea Moscovei de la sistemul de mesagerie SWIFT folosit pentru tranzacțiile financiare internaționale, pentru occidentali o altă pârghie ar fi gazoductul Nord Stream 2. Însă, cel puţin deocamdată, cancelarul Olaf Scholz nu s-a arătat dispus să pună în joc acest proiect.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Dacă ne uităm la importurile de petrol şi gaze, nu suntem independenţi faţă de Rusia. Iar această independență nu se va obţine peste noapte. Nu cred că trebuie să retezăm toate legăturile cu Rusia, dimpotrivă, dar trebuie să avem greutate la discuţii, să nu mai fim în poziţia vulnerabilă”.

Republicanii îl critică pe Biden 

Pe de altă parte, congresmenii republicani l-au criticat pe democratul Biden pentru lipsa de fermitate. Senatorul Jim Cornyn: „Obiectivul nostru trebuie să fie să-l oprim pe Putin înainte, nu să-l pedepsim după, după ce porneşte un război. Fără îndoială, slăbiciunea sau aparența slăbiciunii din partea noastră este o provocare pentru liderii autoritari. Pariez că preşedintele Xi (al Chinei, n.red.) urmăreşte ce se întâmplă în Ucraina şi calculează cum ar reacţiona Biden dacă Beijingul invadează Taiwanul”.

În timp ce blocul occidental trădează fisuri, Vladimir Puţin şi omologul său iranian Ebrahim Raisi au afişat deplină armonie la întâlnirea avută joi seară. Au discutat, între altele, proiecte comune în domeniul comercial şi economic.

Ebrahim Raisi, președintele Iranului: „Suntem într-o situaţie unică ce a favorizat o cooperare semnificativă pentru a combate unilateralismul Occidentului şi puterea Americii”. Câteva ore mai târziu, Rusia, Iran şi China anunţau că vor organiza vineri exerciții navale comune, în nordul Oceanului Indian.

În plan diplomatic, secretarul american de stat a declarat vă avea vineri o nouă rundă de discuţii, la Geneva, cu versatul ministru de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.