Incidente în care drone sau rachete, provenind din războiul Rusiei în Ucraina, au căzut pe teritoriul altor țări | CRONOLOGIE

Cel mai grav astfel de incident s-a petrecut în noiembrie 2022, în Polonia, când două persoane au fost ucise, scrie News.ro.

În cel mai recent incident, drone ruseşti, care vizau portul ucrainean Izmail, ar fi detonat, luni, pe teritoriul României. Afirmaţia, susţinută cu tărie de Kiev, inclusiv prin vocea ministrului său de Externe, care a spus că are şi dovezi fotografice, a fost negată iniţial vehement de autorităţile române. Miercuri, însă, ministrul apărării Angel Tîlvăr a ieşit şi a confirmat că în judeţul Tulcea „s-au găsit bucăţi care pot fi dintr-o dronă”. Nu este clar la acest moment dacă bucăţile găsite provin de la alte atacuri sau au legătură cu cele invocate, luni, de autorităţile de la Kiev.

Primul astfel de incident s-a petrecut chiar la începutul războiului, în noaptea de 10 spre 11 martie, când o dronă militară de concepţie sovietică s-a prăbuşit la Zagreb, într-un parc, la câţiva paşi de o universitate cu 4.500 de studenţi. Acest avion fără pilot, de tip Tupolev 141 (Tu-141 Strij), lansat probabil din Ucraina, a survolat trei state membre NATO - România, Ungaria şi o mare parte a Croaţiei. Ulterior, autorităţile croate au anunţat că drona era echipată cu o bombă aeriană, încărcată cu o „substanţă explozivă” necunoscută. Ministrul croat al apărării şi-a exprimat nemulţumirea faţă de reacţia ţărilor vecine şi a spus că a vorbit cu omologii săi din Ungaria şi România, care i-au promis că deschid o anchetă.

La câteva zile după aceea, la 14 martie, o dronă de dimensiuni mult mai mici s-a prăbuşit în judeţul Bistriţa. Ministrul român al Apărării de atunci, Vasile Dîncu, declara la vremea respectivă că drona prăbuşită în Bistriţa era „o jucărie”, care are rolul de a cerceta şi de a aduna informaţii, şi că un sătean a fost cel care l-a anunţat despre apariţia obiectului, având în vedere că incidentul s-a produs la câteva sate distanţă de localitatea sa natală. Dîncu a mărturisit că, iniţial, a crezut că este o glumă a clubului de aeromodele.

Citește și

Moscova susţine că Ucraina foloseşte dronele unui stat non-NATO pentru a ataca Rusia

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu mai multe incidente în care fragmente de rachete au căzut pe teritoriul său.

Astfel, o rachetă rusească a căzut în Republica Moldova, la 31 octombrie 2022, în Naslavcea, Ocniţa, localitate aflată la frontiera de nord cu Ucraina. A fost vorba despre o rachetă doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian. Nu au fost victime, dar geamurile mai multor locuinţe au fost sparte.

La începutul lunii octombrie 2022, trei rachete de croazieră, lansate de pe navele maritime ruseşti, traversaseră teritoriul Republicii Moldova în regiunea satului Cobasna şi a municipiului Soroca. Rusia a negat atunci că rachetele sale lansate contra Ucrainei ar fi violat spaţiul aerian al Republicii Moldova.

O altă rachetă rusească a căzut în Republica Moldova, la 5 decembrie 2022, lângă Briceni. Resturile au căzut într-o livadă şi nu au făcut victime, dar locuitorii din zonă au auzit zgomotul impactului şi s-au speriat.

O a treia rachetă rusească a căzut în Republica Moldova în ianuarie 2023, la 20 de kilometri de graniţa cu România. Resturi de rachetă cu 80 de kilograme de explozibil au fost găsite în Larga, raionul Briceni, la 14 ianuarie. O patrulă a poliţiei de frontieră din Republica Moldova a fost cea care a descoperit fragmentele în zona sectorului de frontieră Larga.

În februarie 2023, din nou resturi de rachetă provenite din atacurile aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei au fost descoperite de o patrulă a Poliţiei de Frontieră a Republicii Moldova pe un câmp din apropiere de Larga, în raionul Briceni. Larga este un punct de trecere a frontierei cu Ucraina situat în nordul Republicii Moldova şi se află la numai circa 10 kilometri de graniţa cu România.

La 10 februarie 2023, sistemul de supraveghere aeriană al Forţelor Aeriene Române a anunţat că a detectat o rachetă de croazieră lansată de pe Marea Neagră, de pe o navă a Rusiei. Acesta a intrat în spaţiul aerian al Ucrainei, apoi al Republicii Moldova şi a reintrat în spaţiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spaţiul aerian al României. Două aeronave MiG-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliţie Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exerciţiu, au fost redirecţionate către zona de nord a României pentru a suplimenta opţiunile de reacţie.

Şeful Forţelor Armate ucrainene Valeri Zalujni, susţinuse anterior că două rachete ruseşti Kalibr au trecut frontiera de stat a Ucrainei cu R. Moldova şi că au survolat teritoriul României, afirmaţie respinsă însă de Ministerul Apărării de la Bucureşti. Şi preşedintele Volodimir Zelenski a insistat că rachetele ruseşti au trecut prin România, în ciuda negării venite de la autorităţile române.

La rândul său, Ministerul Apărării de la Chişinău a admis că o rachetă a traversat spaţiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localităţii Mocra din regiunea transnistreană, şi, ulterior, deasupra localităţii Cosăuţi din raionul Soroca, cu direcţia spre Ucraina. Şeful diplomaţiei Republicii Moldova, Nicu Popescu, a dispus convocarea de urgenţă a ambasadorului Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, ca urmare a acestui incident.

Republica Moldova a avut şi altfel de suferit de pe urma atacurilor ruseşti din Ucraina, în mai multe rânduri reţeleaua sa electrică deconectându-se în plină iarnă din cauza loviturilor asupra infrastructurii energetice ucrainene.