Ciprian Dascălu, economist-şef BCR, despre problemele reale ale economiei. Statul are venituri de parcă ar fi paradis fiscal

Problemele fiscale cu care ne confruntăm ne pun într-o situație bizară. Mai exact, România are cea mai mică rată a veniturilor din taxe și impozite raportate la PIB din UE, fiind întrecută doar de Irlanda, considerată un paradis fiscal. Este nevoie, evident, de o politică fiscală mai clară, mai stabilă, menită să echilibreze bugetul și să ajute economia în ansamblul ei, a explicat Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR, într-un interviu pentru ȘtirileProTV.ro.

Într-un context în care toate cheltuielile majore ale României sunt în creștere sau vor crește în viitorul apropiat, economistul subliniază faptul că ajustările fiscale la care lucrează guvernul ar trebui să se concentreze asupra unei mai bune colectări a taxelor și impozitelor. Astfel, doar colectarea TVA aproape de media UE ar aduce la buget un plus de 2% din PIB, echivalentul a peste 6 miliarde de euro.

Discrepanțele în ceea ce privește salariile de la stat și cele de la privat reprezintă, la rândul lor, o altă problemă semnificativă a economiei românești. Astfel, Dascălu subliniază faptul că este necesară o corelare a productivității cu veniturile, dar inclusiv între cele două categorii de angajați. În caz contrar, există riscul unui „exod” al forței de muncă către instituțiile statului.

România trebuie să colecteze mai bine taxele și impozitele

Știrile Pro TV: Poate scăpa economia românească de nota de plată de după majorările substanțiale de salarii bugetare și de pensii din anii 2023-2024, respectiv deficitele bugetare imense din ultimii doi ani? Se poate doar scăderea cheltuielilor fără creșterea veniturilor sau invers pentru a echilibra bugetul și reduce deficitul bugetar estimat să atingă un neverosimil 7% din PIB anul acesta?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: România trebuie să înceapă un process de consolidare fiscală, fiind deja în Procedura de Deficit Excesiv. De asemnea, tranșele din PNRR depind de atingerea anumitor ținte și reforme care implică o ajustare fiscală. Problema fiscală a României constă în nivelul redus de veniturile fiscale raportate la Produsul Intern Brut, respectiv cele mai mici din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei, precum și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide cu pensile și salariile publice, la care se adaugă și cheltuielile cu dobânzile. Cheltuielile publice cu pensile și salariile reprezintă aproximtativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale încasate de stat, o pondere cu peste 10% față de țările din regiune. Din perspectiva cheltuielilor publice, economiile bugetare sunt relativ mici, iar pe termen mediu cheltuilelile publice cu educația și sănătatea ca pondere în PIB ar trebui crescute având în vedere că în Romania sunt printre cele mai reduse din UE. Cheltuielile militare sunt în creștere și se vor menține ridicate pe o perioadă lungă, de unde o necesitate suplimentară de resurse bugetare. De aceea, este de așteptat că ajustarea fiscală să fie proponderent pe partea de venituri, inclusiv prin îmbunătățirea colectării, unde doar decalajul de colectare al TVA dacă ar fi redus în linie cu media europeană ar aduce venituri la bugetul de stat de peste 2% din PIB. Empiric, o ajustare fiscală pe partea de venituri are un impact negativ asupra creșterii economice mai redus decât o ajustare pe partea de cheltuieli, dar unele măsuri pot avea un impact inflaționist pe termen scurt.

Stirile Pro TV: Cât de greu atârnă datoria publică și mai ales serviciul datoriei publice de gâtul bugetului? Anul trecut statul a cheltuit 6 miliarde de euro doar pe dobânzile aferente datoriei guvernamentale, anul acesta suma vă fi în creștere. Suma este echivalentă sau mai mare decât multe dintre bugetele ministerelor. Cât de periculos e „Ministerul Datoriei”, mai ales pe termen mediu și lung? E mult un grad de circa 50% din PIB datorie guvernamentală? E corect să comparăm România, circa 32% venituri din PIB, cu alte state europene, cu o medie de circa 44% venituri bugetare din PIB, în condițiile în care ne împrumutăm și de trei ori mai scump decât multe dintre ele?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Datoria publică a României este în continuare sub mediana țărilor care au un calificativ de rating similar. Vedem o problemă cu ponderea ridicată a cheltuielilor publice rigide care, în cazul unei evoluții economice nafavorabile, duce la o creștere accelerată a datoriei publice. Costul de finanțare a datoriei publice este strâns legat de riscul de țară, reflectat într-o anumită măsură de calificativul de rating, și de necesarul de finanțare relativ ridicat. Principalele motive pentru care ratingul României este pe cea mai joasă treaptă de investment grade sunt deficitele gemene, bugetar și de cont curent persistent ridicate, precum și istoricul inconsistent de consolidare fiscală. Costurile de împrumut devin nesustenabile când acestea depășesc rata de creștere a PIB-ului nominal.

Știrile Pro TV: Criza prețurilor energetice, din urma invaziei ruse în Ucraina, a avut efecte pe tot mapamondul. Cu toate acestea, în Europa, România a reușit să dețină titlul de campioană a inflației câteva luni bune, la foarte mare distanță de alte state. Până și reducerea statistică a inflației, prin efectul de bază, a întârziat cu câteva luni bune față de alte state. Cine este responsabil de surplusul de inflație local, față de alte state? Mediul privat și „lăcomia” lui? Statul care a aruncat sume imense în economie prin majorările foarte mari, raportate la posibilitățile bugetare și rapide ale salariilor bugetarilor și pensiilor? Banca Națională, cea care, mai nou, pare mai interesată să compenseze/ajute politica fiscală a statului decât să reducă inflația? Cine ar fi principalul responsabil pentru sărăcirea tuturor prin inflația mult peste cea din alte state?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Impactul șocului preturilor materiilor prime a fost resimțit în inflația din România oarecum disproporționat dat fiind ponderea mai ridicată în coșul de consum a produselor alimentare și a componentelor energetice. Dacă ne uitam la descompunerea deflatorului PIB, se observă că inițial creșterea prețurilor a fost explicată într-o mai mare măsură de creșterea profiturilor, după care, odată cu indexarea salariilor cu un decalaj de aproximativ 2-3 trimestre la rata inflației, acestea au devenit factorul cel mai important care explică creșterea deflatorului PIB. Creșterea rapidă a salariilor s-a transmis în prețuri într-o mai mare măsură pe fondul unei cereri interne reziliente având în vedere creșterea accelerată a veniturilor nominale. Aceasta este mai accentuată în cazul serviciilor, unde nu există concurență din importuri, și este reflectat în persistența inflației de bază, care s-a situat peste rata inflației headline.

Rigiditatea cheltuielilor bugetare, o vulnerabilitate serioasă a României

Stirile Pro TV: Consiliul Fiscal, în baza datelor Comisiei și calculelor proprii ale CF, a atras atenția că România este, de câțiva ani, campioană la capitolul salariile bugetarilor din total venituri bugetare. La polul opus, ca exemplu, se află Germania, motorul economic al Uniunii Europene. Este aceste model sustenabil? Își permite România să cheltuiască atât de mult pentru simpla funcționare a statului? Este normal că la stat salariile să fie mai mari decât în mediul privat?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: România are o problemă, menționată și de agențiile de rating ca factor negativ, cu rigiditatea cheltuielilor bugetare. În general, câștigurile salariale trebuie corelate cu productivitatea muncii și salariile publice nu pot fi decuplate de cele din mediul privat pentru a nu pune presiune suplimentară asupra aganjatorilor privați prin migrarea forței de muncă către sectorul public. Problema este mai degrabă legată de veniturile fiscale reduse decât de cheltuieli. În general, având în vedere distribuția angajaților cu grad de pregătire/calificare superior în total angajați în sectorul public, respectiv, privat, în țările europene salariul mediu din sectorul public este superior salariului mediu din privat.

Puterea de cumpărare a românilor a crescut accelerat după aderarea la UE

Știrile Pro TV: De ce credeți că avansul vertiginos al PIB din ultimii ani, bazat majoritar pe inflațiile record din ultimii trei ani – 5,05% în 2021, 13,8% în 2022 și 10,4% anul trecut, exprimat în PIB/cap de locuitor pare că nu se traduce într-o viață mai bună pentru români? Cum se explică faptul că deși statistic România a depășit la PIB/cap de locuitor state istoric mai puternice economic, situația din România pare că rămâne una similară unui stat cu economia în tranziție, de stat emergent?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: Avansul PIB nominal este explicat de creșterea reală a PIB-ului și de deflatorul PIB, respectiv creșterea preturilor în economie. Dacă ne uitam la PIB pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, observăm o convergență accelerată după intrarea României în UE. Din această perspectivă România rămâne în categoria statelor emergente. Creșterea PIB pe cap de locuitor nu este simțită uniform la nivelul întregii țări, fiind înregistrate decalaje mari și în creștere între zonele metropolitane mari și restul țării. Dacă ne uităm la cifrele macroeconomice, putem spune că România traversează cel mai bun moment din istoria sa.

Știrile Pro TV: Are România nevoie de moneda unică europeană, în condițiile în care cursul este, de ceva ani, unul similar de sub un Consiliu Monetar, cazul Bulgariei? Care ar fi beneficiile dar și riscurile trecerii la euro, dacă România vă reuși, în sfârșit să își depună serios dosarul de candidatură?

Ciprian Dascălu, economist-șef BCR: România nu întrunește criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar atingerea acestora într-un mod sustenabil este posibilă pe o perioada mai lunga de timp, daca privim în special criteriile fiscale. Există și conceptul de convergență reală și instituțională. Adoptarea monedei unice are mai degrabă avantaje dacă se realizează după parcurgerea etapelor de convergență reală și instituțională, odată cu atingerea sustenabila a țintelor nominale. Altfel, experiențele altor state au arătat că ajustarea la șocuri poate implica costuri sociale mai mari pentru a compensa lipsa unei monede naționale.

Ciprian Dascălu este economistul-șef al BCR. Anterior a ocupat o poziție similară la ING România, pentru cinci ani. Are o experiență de 22 ani în cercetare economică și piețe financiare. Și-a început cariera la BNR, după care a mai lucrat la ING, Millennium Bank și Unicredit, până să se alăture în 2020 echipei BCR. Este absolvent al masterului Dofin din cadrul ASE. Ciprian Dascălu a fost desemnat cel mai bun forecaster de importanți agregatori de prognoze macro economice, precum Consensus Macroeconomics și Focus Economics, atât pe întreaga economie, cât și pe indicatori macro individuali. De asemenea, Dascălu a încheiat mai mulți ani pe prima poziție în clasamentul Bloomberg pentru prognoza diverșilor indicatori macro (rata inflației, rata cheie a dobânzilor).