Mâncatul în cantități mari seara, un comportament de dependență. Cum apare, explică psihologul
Your browser doesn't support HTML5 video.
De ce mănânc fără să îmi fie neapărat foame? De ce mânânc atât de mult când nu mi-e foame? Putem să răspundem la întrebare cu ajutorul psihologului.
Bogdana Bursuc, psiholog clinician: „Acestui comportament - mănânc mult - noi îi dăm foarte multe funcții. Una dintre funcții este cea de auto-reglare emoțională. Mâncăm mult să obținem efectul de liniștire. Dar nu mâncăm o masă normală sau niște legume, ci zahăr. Alimentele cu zahăr au receptori în sistemul dopaminergic.”
Așa e stimulată dopamina, o substanță care ne face să ne simțim bine. Ajungem să avem parte de liniștire. Anumite substanțe, aici intră și zahărul și nicotina, pot să facă asta.
În același timp, învăț comportamentul – „rup frigiderul, mă simt bine". Pe lângă faptul că activez receptori, prin care voi produce dopamină, învăț și un compotament. Ulterior, îl aplic fără să mă mai gândesc. Emoțiile înseamnă informații. Despre propria persoană. Nu îmi ingnor emoțiile cu mâncare, ori cu țigări ori cu alcool. Este primul pas în conviețuirea cu propria persoană.
Unele comportamente, care implică și dependența de mâncare, sunt adaptări din copilărie. Am crecut într-un mediu instabil. În viata adultă când slăbesc, când mă îngraș. Mă simt singur - mănânc. Sunt obosit - mănânc, deși nu mi-e foame. Ce pot afla cu psihologul?
Bogdana Bursuc: „Dacă această adaptare la mediu, pe care o fac de fapt, mai e valabilă în prezent. Eu am încercat la un moment dat să mă adaptez.Dar condițiile mele de viață sunt mai bune în prezent. Și, poate, nu mai e nevoie să mențin acest comportament de supraviețuire.”