Care este rolul carbohidraților în alimentație și cine sunt considerați dușmanii siluetei

Fructele conțin zahar. Se numește fructoză și este un glucid cu o singură moleculă. Fructoza e metabolizată exclusiv în ficat. Nu poate fi consumată prin mișcare. De aceea, maximum 300 de grame de fructe zilnic, mestecate. Sucul de fructe este extrem de agresiv. Obosește ficatul și îngrașă.

Zahărul înseamnă glucide cu două molecule: fructoză plus glucoză. Se absoarbe extrem de rapid. Fenomen extrem de nociv. Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist: „Se numesc glucide rapide, cresc brusc glicemia și produc o descărcare mare de insulină. Energia lor este combustibil pentru mișcare, însă ce rămâne neconsumat de mușchi se transformă rapid în grăsime de rezervă.”

Lactoza sau zahărul din lapte este un dizaharid format din glucoză + galactoză, dar are un regim diferit de zahăr: gust dulce moderat, absorbție lentă și nici un pericol pentru siluetă, nu crește glicemia și nu produce descărcare de insulină. Nici carii dentare nu face, laptele protejează smalțul dinților.

Glucidele complexe au trei sau mai mutle molecule. Amidonul din cartofi este complex, se absoarbe lent și produce o secreție mică de insulină - un fenomen benefic.

Citește și

Cum le spunem adolescenților că nu este indicat să fumeze la vârste fragede

Organismul are nevoie de combustibil pe tot parcursul zilei, de aceea e recomandat să consumăm carbohidrații la fiecare masă. Trebuie să consumăm glucide lente, adică amidon, nu zahăr. Porția corectă de amidon este cât o palmă, adică o felie de pâine sau trei linguri de orez, paste făinoase, mămăligă sau cereale. Cartoful și boabele de tip fasole, mazăre, linte sau năut intră tot la categoria produse cu amidon.

Nu carbohidrații îngrașă, ci excesul de carbohidrați. Cât despre zahăr, este un produs adresat plăcerii, de consumat rar și în cantitate mică.