Bucureşti, "capitala europeană a cutremurelor". Cum se "despică pământul" de sute de ani

Galerie foto

“Bucuresti este cea mai periculoasă metropolă din Europa în materie de cutremure”. Aceasta era concluzia unui expert român citat de “The Guardian”, cu care se deschide articolul publicat de cotidianul britanic în urmă cu câţiva ai. Titlul articolului era la fel de explicit: “Oraşe riscante: rosu inseamna pericol in Bucuresti, capitala europeana a cutremurelor”.

Mai recent, după cutremurul care a devastat Albania în noiembrie 2019, New York Times a făcut o radiografie a infrastructurii din țările balcanice și a ajuns la concluzia că un cutremur puternic în București ar face cel puțin la fel de multe victime precum cel din 1977.

Merităm acest brand anti-turistic? Sau există, de fapt, metropole mult mai periculoase in Europa?

Articolul din Guardian vorbeşte despre clădirile cu bulina roşie din Capitala şi îl citează pe Dan Lungu, “expert în riscuri seismologice”, de fapt profesor de siguranţa construcţiilor la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. „Probabil că aproape toate clădirile din partea veche a Bucureştiului ar trebui să fie marcate cu bulină”, ar spune acesta, potrivit „The Guardian”. „Bucureşti este capitală europeană cea mai predispusă la cutremure”, mai susţine ziarul britanic.

 

Sunt invocate şi opiniile unor reprezentanţi ai ONG-urilor care se ocupă cu salvarea patrimoniului, dar şi ale locatarilor din clădiri cu bulina. Concluziile jurnaliştilor britanici: „bucureştenii sunt nevoiţi să trăiască în şi printre clădiri în paragină cu risc seismic”. Mai grav, exact zonă care ar trebui să atragă turiştii în Capitală, Centrul Istoric, este şi cea mai vulnerabilă la un cutremur.

Cartiere intregi din Bucuresti ar putea cadea la un cutremur. Gheorghe Marmureanu, la "Dupa 20 de ani"

Este Bucureşti “capitala europeană a cutremurelor”, aşa cum proclamă “The Guardian”? L-am întrebat pe directorul Institutului de Fizică a Pământului, profesorul Mircea Radulian (foto). “Nu e o exagerare”, spune acesta “Bucureşti este, într-adevăr una dintre cele mai expuse metropole europene, doar Istanbulul ar fi mai expus.”

Specialiştii români în siguranţă construcţiilor sunt chiar mai tranşanţi. “Bucureşti este capitală europeană caracterizată de cel mai mare risc seismic”, se arăta într-un studiu condus chiar de profesorul Dan Lungu, specialistul citat şi de “The Guardian” şi susţinut nu doar de analizele făcute de cercetătorii romani, dar şi de evaluările experţilor internaţionali.

Lisabona, capitala complet distrusa de un cutremur

Însă nici Bucureşti, nici Istanbul, nu au fost devastate de cutremure în asemenea măsură precum o altă metropolă europeană, Lisabona. La 1 noiembrie 1755, un seism care, potrivit istoricilor, se poate să fi atins magnitudinea de 9 grade, a distrus complet oraşul. Ruinele mănăstirii călugăriţelor Carmelitelor, care pot fi vizitate şi azi de turiştii, sunt o mărturie a devastării lăsate în urma sa de acest cutremur, care a pus complet la pământ 85% din clădirile din capitala Portugaliei.

În aceleaşi vremuri istorice, şi Bucureştiul a fost lovit de un cutremur, însă mult mai puţin distructiv, cel din 1738. “Miercuri la 3 ceasuri din zi s-au cutremurat pământul foarte tare, încât multe bolte şi ziduri ale manăstirilor şi caselor au crăpat. Încă unele au şi căzut aici în Bucureşti. Iar afară multe biserici şi bolte s-au suprat de tot şi pământul pe alocurea s-au despicat şi au esit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”, relata un contemporan.

 

Cele mai puternice cutremure care au lovit Capitala

 

Urmează pe lista neagră a seismelor anul 1802, pe 26 octombrie, când pământul “s-a mişcat” cu o magnitudine de 7,9 grade. În cronicile şi însemnările Bisericii Ortodoxe se arată că atunci “au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot”. Tot atunci, “s-a rupt turnul cel înalt, Colţea”, care era podoaba oraşului, “iar din casele boiereşti şi din cele de obşte …puţine au scăpat zdravene”.

Pe 23 ianuarie 1838, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 - 6,9 grade s-a soldat cu 8 morţi, 14 răniţi, 36 de case distruse în Bucureşti. A fost urmat pe 10 noiembrie 1940 de un seism localizat tot în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri şi cu o magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova.

Cel mai cunoscut însă rămâne cutremurul de pe data de 4 martie 1977, care s-a soldat cu 1.571 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări, au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 33.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Seismul s-a produs în zona Vrancea, la ora 21.22, la o adâncime de 94 de kilometri şi a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Printre alte capitale europene lovite de cutremure se număra Atena, dar şi Reykjavik. Acum 15 ani, capitala Greciei a fost lovită de un seism de 6.0 grade pe scara Richter, soldat cu 143 de morţi, 2.000 de răniţi şi peste 50.000 de clădiri distruse. Iar în 2008, un alt cutremur, cu epicentrul în peninsula Peloponez şi cu magnitudinea 6.5, a zguduit Atena vreme de 20 de secunde.

Tot în 2008, un seism de 6.1 a atins Reykjavik iar în 2012, în zona capitalei Islandei (foto jos) au avut loc câteva zeci de cutremure mici, care au făcut autorităţile locale să avertizeze că există riscul să vină “cutremurul cel mare”.

Pe de alta parte, potrivit profesorului Radulian, catastrofa de la Lisabona este una izolată, iar o mare parte din pagube s-au datorat valului seismic, faimosul tsunami, la care a fost expus oraşul. Cât despre Atena, aceasta nu e intr-o zona foarte activă, deci e mai puţin vulnerabilă. Adevaratul concurent al Bucureştiului la titlul de “capitală europeană a cutremurelor” ramane Istanbulul.

Harta marilor oraşe din România care ar putea fi distruse la un cutremur major

Bucureşti vs. Istanbul: care e capitala europeană a cutremurelor?  

Spre ghinionul nostru, însă, se pare că avem şanse mai mari la locul fruntaş în acest clasament. “Probabilitatea ca un cutremur mare să aibă loc este mai redusă la Istanbul, potrivit anumitor modele statistice”, explica profesorul Mircea Radulian. “Mi-e greu să cred că în Bucureşti nu va avea loc unul în secolul ăsta, Vrancea nu ne lasă aşa de uşor.”

În Turcia, în schimb, chiar dacă Istanbulul se afla pe cea mai activă falie seismică din Europa, aceasta este lungă de peste 1.000 de kilometri, astfel încât cutremurul ar putea avea loc şi mai departe de metropolă.

Cu peste 2 decenii în urmă, pe 17 august 1999, un seism devastator, de 7.6 grade, a avut loc pe aceasta falie in zona orasului Izmit (foto sus). Potrivit estimărilor oficiale, şi-au pierdut viata in catastrofă peste 17.000 de persoane iar 120.000 de cladiri au fost complet distruse. În acelasi an, în luna noiembrie, un alt seism pe aceeaşi falie a lovit oraşul Duzce, lăsând în urma sa aproape 1.000 de morţi.

Aceasta ar putea insemna ca Istanbulul – sau, mai precis, falia pe care se afla orasul – a avut parte de cutremurul sau mare. Astfel incat ar putea urma la rand capitala noastra, care nu sta deloc bine atunci cand e vorba de pregatiri. Potrivit prognozelor oficiale, la un seism peste 7 pe Richter, 6.500 de bucureşteni si-ar putea pierde viata si zeci de mii ar fi răniţi, un bilant mult mai grav decat cel al cutremurului din 1977.

Şi New York Times scrie blocurile cu bulină roșie se găsesc la tot pasul în București, unde există 349 de clădiri considerate cu cel mai mare risc și este probabil să se prăbușească la un cutremur major, multe dintre ele fiind complexe de apartamente. "Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate", atrage atenția New York Times.

 

Autorităţile se bazează pe bulina roşie

 

Campania "Exista viata dupa cutremur" a StirilorProTV a arătat riscurile produse de situaţiei dezastruoase în care se afla un număr impresionant de imobile din România. Şi asta în vreme ce alte ţări au pus siguranţă şi protecţia cetăţenilor pe primul plan şi au construit imobile care să reziste chiar şi în faţa celor mai mari dezastre.

Marea soluţie găsită de autorităţi este celebră bulină roşie de pe clădirile cu risc seismic, menţionată şi de jurnaliştii de la “The Guardian”. Bulina care, dacă ni se recunoaşte titlul de “capitală europeană a cutremurelor”, ar putea deveni fără probleme emblema Bucureştiului.

Radu A. Pircă