”Justiție pe prescripție”. Cum este posibil ca, acum, hoții, tâlharii și corupții să scape de brațul justiției în România

Deciziile controversate date de Curtea Constituțională și de Înalta Curte de Justiție și Casație au dus la o amnistie mascată pentru multe personaje celebre care au preferat să nu fie judecate, ci să înceteze procesul penal.

Lipsa de predictibilitate a bulversat sistemul judiciar și a demoralizat magistrații puși în slujba legii.

Claudiu Sandu a fost prim-procurorul Tribunalului Brașov și astăzi este membru ales al CSM.

Claudiu Sandu - membru CSM: ”Foarte multe schimbări care au bulversat sistemul. Bulversat este un termen elegant, au demobilizat sistemul judiciar. În momentul în care vezi că cei necinstiți scapă cu tot cu bani, nici nu mai poți să-I tragi la răspundere penală, nu mai vezi motive pentru care a-i mai lupta.”

Citește și

DNA a introdus recurs în casație în procesul în care Elena Udrea şi Ioana Băsescu au scăpat de condamnări

Dosare ținute în nelucrare sau prost făcute de către procurori, încărcare foarte mare pe instanțe, magistrați neasumati sau corupți și o presiune venită din schimbări dese de legislație sau hotărâri ale CCR au determinat blocaje instituționale.

În Romania nu mai vorbim despre o eficiență a legii, ci despre o supraprotecție a infractorilor.

Valerius Ciucă este profesor de drept roman la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și a fost judecător la Tribunalul European.

Profesor universitar dr. Valerius Ciucă, fost judecător Tribunalul Uniunii Europene: ”Prescripția face parte din marile excepții, nu doar la lege, ci la principiile dreptului, la principiile judecății. O mare excepție este aceasta.”

Președintele Senatului "Universității Babeș-Bolyai" din Cluj este unul dintre cei mai apreciați profesori de drept penal din România.

Prof. univ. dr. Florin Streteanu, președinte Senat Universitatea Babeș Bolyaiy: ”Cu cât trece mai mult timp de la săvârșirea faptei până la judecarea definitivă crește riscul de erori judiciare. Apoi se consideră că prin trecerea timpului ecoul social al unor fapte se estompează. Dar ceea ce sancționează prescripția este pasivitatea statului în a-și exercita dreptul de a trage la răspundere penală infractorul.”

În 2014 a intrat în vigoare un nou Cod care spunea că orice act de procedura penală poate întrerupe cursul prescripției.

Alex Florența este procurorul general al României de la sfârșitul lunii martie 2023.

Alex Florența- procuror general al României: ”Orice anchetă penală e structurată pe o arhitectură din perspectiva prescripției. Permitea acea posibilitate a întreruperii termenului la momentul efectuării unor acte cu consecință imediată a prelungirii termenului respectiv.

Când vorbești despre aceste termene generale de prescripție vorbești despre o anumită perioadă de timp de la momentul săvârșirii infracțiunii în care teoretic autoritățile ar trebui să afle despre acea infracțiune și să demareze o anchetă.

În schimb, dacă ai demarat o anchetă și ai demarat anumite acte procedurale, e normal ca acel termen să se fi prelungit, pentru a da posibilitatea anchetei să se desfășoare în condiții normale.”

Prof. univ. dr. Florin Strețeanu: ”În arhitectura noului cod de procedura penală avem o etapă importantă care este urmărirea penală in rem în care nu am suspect. Soluția codului din 2014, actele de procedură, indiferent dacă sunt comunicabile sau nu, întrerup cursul prescripției.”

În aprilie 2018, o decizie a Curții Constituționale vine și spune că prescripția poate fi întreruptă doar după comunicarea actelor de procedură către făptuitor (Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018). Sistemul judiciar se adaptează noilelor cerințe, dar legiuitorul nu vine cu clarificări.

Alex Florența- procuror general al României: ”Fiecare magistrat demarează o anchetă, pleacă de la instituțiile codului de procedură penală așa cum erau în vigoare în acel moment. Eu nu am cum să anticipez ca procuror sau ca judecător că acest cod de procedură penal va suferi o interpretare fundamental în viitor.”

După câțiva ani în care practica judiciară a creat o normă în instanțe, vine o nouă decizie a CCR în care îngroapă foarte multe dintre anchetele penale. (Decizia nr. 358 din 26 mai 2022)

Prof. univ. dr. Florin Strețeanu: ”Vine bomba, da. Practic, la 4 ani distanță aproximativ de decizia anterioară care ne spune că decizia anterioară din 2018 era o decizie clasică de neconstituționalitate și că textul a dispărut.”

Fostul procuror Ioan Lumperdean a sesizat că la CCR existau de câțiva ani dosare neluate în seamă.

Ioan Lumperdean, fost procuror: ”Ei au fost sesizați în 14 martie 2019 printr-o decizie a unui complet de la ICCJ. Pun la sertar sesizarea, mai intră sesizări și în mai 2019, mai intră în iulie 2019 și abia în septembrie vine sesizarea care a făcut obiectul CCR. Da, pe alealalte le-au făcut pierdute.”

Și în total sunt 10, fiind conexate la asta din septembrie, prima. Dar pe celelalte nu le-a luat în considerare. Ca și cum n-ar fi existat niciodată. Nici n-au pomenit de ele. Având vechime, cel puțin prima dintre ele putea să fi fost soluționată, celelalte ar fi fost declarate inadmisibile.

Prof. univ. dr. Florin Strețeanu: ”E ciudat, aici nu am o explicație, a durat foarte mult.”

Judecătorul Daniel Gradinaru este președintele Consiliului Superior al Magistraturii: ”… a fost și pentru noi o surpriză pentru instanțe, pentru judecătorii din instanțe, dar cu o opinie argumentată sancționează legiuitorul care 4 ani nu a făcut nimic. Ministerul justiției sau Parlamentul României - da, ministerul Justiției are inițiativă legislativă, au și parlamentul daca doresc…”

Alex Florența- procuror general al României: ”Vine o lovitura împotriva sistemului judiciar românesc, a doua soluție precum cea a CCR nu a putut fi prevăzută, pentru că în general ar fi foarte greu să anticipezi care ar fi interpretarea CCR sau a altei instituții mai ales când vorbim despre un reviriment total de practică. Ceea ce este esențial pentru un sistem judiciar coerent și puternic este o stabilitate a legislației.”

Actualul președinte al CCR, fostul deputat PSD Marian Enache, invocă agenda ocupată când este vorba despre subiectul prescripției.

Sute de dosare penale au fost afectate prin deciziile CCR și Înaltei Curți privind prescripția. Multe dintre acestea sunt la DNA.

Marius Voineag este procurorul-șef DNA din primăvara acestui an: ”Impactul corupției este colosal. Avem un studiu al Parlamentului European care ne duce undeva la 15 la sută din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual pe care noi îi pierdem. Eu cred că nu ne-am atins adevăratul potențial ca țară și unul dintre acești factori a fost corupția.”

Raportor pe decizia CCR din 2022 a fost Daniel Morar. Propus de președintele Băsescu ca membru în Curtea Constituțională, acesta este astăzi avocat. Și primește pensie specială pentru funcțiile pe care le-a îndeplinit în statul român - procuror șef DNA și membru al CCR.

Cosmin Savu: Au fost foarte multe suspiciuni și la adresa dvs. și punem întrebări.. Daniel Morar - fost judecător CCR: Ce suspiciuni? Cosmin Savu: Inclusiv apropierea dvs. de familia Băsescu și încercarea de a curăța prin… Daniel Morar: ”Trăim într-o lume. Acolo a fost o decizie luată de nouă oameni sau de 7 cât or fi fost, nu am de ce să mă justific eu, e o decizie cât se poate de bună, dar nu am de ce să dau interviu. ”

Dosarul în care Ioana Băsescu a fost condamnata la 5 ani închisoare și Elena Udrea la 8 ani închisoare în prima instanță stă sub spectrul prescripției.

Cosmin Savu: Elena Udrea, Ioana Băsescu, a existat această discuție că acest dosar a determinat chiar ultima decizie a CCR.. Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”Vă pot spune părerea nostra și abordarea nostra a fost foarte clară, noi am depus recurs în casație în 08.08. Suntem în procedura de filtru, așteptăm termenul.”

Elena Udrea cere și în alt dosar să fie exonerată prin prescripție. În dosarul Hidroelectrica, Curtea de Apel București a constatat în aprilie 2023 încetarea procesului penal pentru trafic de influență și spălarea banilor.

Marius Voineag, procuror-șef DNA: ”La limita prescripției în interpretarea făptuitorilor. Avem două pronunțări pe încetare pe linie.”

La fel s-a întâmplat și cu fapta de mărturie mincinoasă a inculpatului Dan Andronic.

Instanța a decis totuși confiscarea a aproape 3,5 milioane de euro de la Elena Udrea, fosta ministră din guvernele Boc, și a declarat încetarea procesului.