Sfântul Dimitrie cel Nou. Care e legătura dintre moaște și căderea lui Nicolae Ceaușescu

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Care este legătura dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu și moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou  

Potrivit Ziarului Lumina, Nicolae Ceaușescu a luat o decizie despre care oamenii cred că a fost greșeala care l-a făcut să-și găsească sfârșitul.

În 1989, el a fixat exact în ziua praznicului Sfântului Dimitrie Basarabov o sesiune a Mari Adunări Naționale. El voia mutarea întregului pelerinaj de pe Dealul Patriarhiei.

În ciuda faptului că a fost exercitată o presiune asupra lui, patriarhul Teoctist nu a ,mutat departe moaștele Sfântului, ci le-a dus la Biserica „Sfântul Nicolae”. Pelerinajul s-a făcut tot pe lângă Dealul Patriarhiei, oamenii fiind înșirați de-a lungul bulevardului care se numește astăzi Regina Maria, iar pe atunci, George Coșbuc.

Chiar și în aceste condiții, dealul a rămas în centrul pelerinajului.

Două luni mai târziu, Nicolae Ceaușescu a căzut, iar astfel, mulți oameni a considerat că decizia lui de a muta moaștele Sfântului i-au adus sfârșitul, fiind o pedeapsă din partea Cuviosului Dimitrie.

Care este povestea Sfântului Dimitrie cel Nou  

Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. “Vieţile Sfinţilor”)

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului.