Calendar ortodox 26 şi 27 octombrie. Cine au fost Sfântul Dimitrie şi Sfântul Dimitrie cel Nou

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit la 26 octombrie atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic. O zi mai târziu, pe 27 octombrie, credincioşii de la noi îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. 

Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

Sfântul Dimitrie s-a născut în Tesalonic, în secolul al III-lea, într-o perioadă în care creștinismul era persecutat. Părinții săi, creștini în ascuns, l-au educat în spiritul credinței, iar Dimitrie a crescut cu o dragoste profundă pentru Dumnezeu.

Sfântul Dimitrie a fost un tânăr de o aleasă cultură și cu o fire dreaptă, ajungând, la o vârstă fragedă, guvernator al Tesalonicului.

În ciuda poziției sale înalte, Dimitrie nu s-a temut să își mărturisească credința în Hristos, chiar și în fața împăratului Maximian, un persecutor al creștinilor. Curajul său l-a costat libertatea, fiind închis și, în cele din urmă, martirizat, conform Creștinortodox.ro.

Citește și

Momente de disperare pentru o bunică, la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Se spune că, după moartea sa, din mormântul său a izvorât mir, o substanță uleioasă și parfumată, considerată a avea puteri tămăduitoare. De aici și denumirea de "Izvorâtorul de Mir". Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitorul Tesalonicului, al agricultorilor, al păstorilor și al celor aflați în suferință.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prăznuit la 27 octombrie, a trăit în timpul Ţaratului vlaho-bulgar şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului.

Câți români își serbează onomastica de Sfântul Dimitrie

Numele Dimitrie își are originea în limba greacă și face trimitere la vechea zeiță Demeter. În contextul creștinismului, a apărut forma masculină Demetrios, explicată uneori ca o prescurtare a termenului "demometer," adică „mama poporului” (demos = popor, meter = mamă), pronunțată în greaca modernă ca dimomitir. În limba română, pe lângă variantele masculine Dumitru și Dimitrie (cu prescurtări precum Mitrea, Mitru, Mitu, Dima și diminutive ca Mitruș, Mitruț, Mitrel, Mitrică, Mituș, Mitel, Mitică, sau chiar Mitty sub influența occidentală), există și forma feminină Dumitra, de la care derivă diminutive precum Mita și altele.

Un număr de 269.352 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, la praznicul Sfântului Dimitrie, cel mai întâlnit fiind prenumele masculin Dumitru – aproape 219.000, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit MAI, sunt 33.536 de persoane de sex feminin şi 235.816 de sex masculin care îşi sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"