Ce urmează dacă România pierde procesul pentru Roșia Montană. Există o singură veste bună
România așteaptă de la o oră la alta să afle dacă va plăti cea mai mare despăgubire din ultimii zeci de ani unei companii străine.
Aproape 2 miliarde de dolari, potrivit unor surse guvernamentale, ar trebui achitate firmei canadiene Gabriel Resources. Aceasta ne-a dat în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington după ce țara noastră a blocat exploatarea aurului de la Roșia Montană, deși dăduse acest drept companiei respective.
Curtea de Arbitraj Comercial de la Washington, organism al Băncii Mondiale, a încheiat audierile, pledoariile și a luat act de depozitii acum cinci luni.
Guvernul român se așteaptă să plătească în jur de 2 miliarde de dolari despăgubiri și a înființat un grup de experți care să se ocupe de această situație. Singura veste bună ar fi că România sa plătească mai puțin de jumătate din suma de peste 4 miliarde de dolari cerută de Gabriel Resources ca despăgubiri.
Marcel Ciolacu, premierul României: "Cred că v-ați obișnuit, pentru că eu, cel puțin eu cel puțin, m-am obișnuit ca notele de plată să-mi vină mie, ca și prim-ministru, pentru toate tâmpenile făcute de către alții. Toate aceste documente să fie strânse. Toate documentele de la avocații pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toții, să știe adevărul".
Decizia Curtii de Arbitraj este executorie și, dacă România nu reușește eșalonarea plății către Gabriel Resources, fiecare zi care trece fără ca datoria să fie plătită vine cu penalizări pe măsură.
Mihai Constatin, purtător de cuvânt al Guvernului: "După o astfel de decizie, cele două părți aflate în litigiu, cu decizia Curții de Arbitraj la mijloc, vor stabili de comun acord un calendar de despăgubire".
Povestea exploatării de la Roșia Montană a început acum 27 ani. Miza era cea mai mare rezervă de metale prețioase din Europa: 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint, in valoare de 16 miliarde de dolari, potrivit estimarilor din 2013. România ar fi urmat să primească redevente de 6%.
Primele contracte sunt semnate de românul Frank Timiș în 1997. Un an mai tarziu, Gabriel Resources cumpără afacerea în care țara noastră deține 20%.
În 2013, guvernul Victor Ponta dă unda verde exploatării controversate, cu cianuri, a aurului și argintului, ceea ce scoate zeci de mii de oameni pe străzile orașelor din România.
La presiunea străzii, legea cade în decembrie 2013 în Senat și în 2014 în Camera Deputatilor.
Gabriel Resources dă în judecată România la Washington în 2015, iar cea mai puternica lovitură vine in 2017, când guvernul Cioloș cere introducerea Roșiei Montana în patrimoniul UNESCO drept sit istoric, ceea ce facea zona de neatins pentru minerit.
Un an mai târziu, guvernele Tudose și Dăncilă încearcă să retragă cererea, dar, în 2020, guvernul Orban continuă demersul și, în 2021, Roșia Montană devine sit protejat.
 (5).webp)
