Ce le ofera refugiatilor fiecare dintre tarile Europei. De la cazare in puscarie la ajutor de 1.100 de euro pe luna

refugiati la granita dintre AUstria si germania

Ce vor primi imigrantii, odata ajunsi in statele UE? Este cu adevarat sistemul german de asistenta sociala mai avantajos? O analiza Reuters incearca sa dea un raspuns.
 

Reuters a comparat drepturile si beneficiile pe care le pot primi refugiatii in tarile Europei, incercand sa explice de ce unele state sunt mai “cautate” de imigranti decat altele. Iata ce pot primi refugiatii in fiecare tara

AUSTRIA
50 de euro/luna pentru persoanele cazate in centrele de refugiati plus masa sau alocatii de hrana de 5 euro/zi. Pentru cei care si-au gasit un domicliu, 120 euro/persoana sau 240/familie pentru chirie, 210 euro/luna pentru mancare si cheltuieli, 150 euro/an pentru haine, 200 euro/an pentru rechizite pentru familiile cu copii. De asemenea, odata cu primirea dreptului de azil, refugiatii beneficiaza si de permisul de munca. Conditiile variaza de la o regiune la alta, acestea fiind beneficiile acordate in Viena.

BELGIA
7,4 euro/persoana pentru persoanele cazate in centrele de refugiati; daca presteaza munca in aceste centre, pot primi pana la 185 euro/luna. Dupa 6 luni pot aplica pentru un permis de munca, care se acorda si in cazul aprobarii cererii de azil.

BULGARIA
Odata admisa cererea de azil, refugiatii primesc aceleasi drepturi precum cetatenii, afara de cel de vot.

Citește și
pasaport cu fotografia premierului olandez
Un jurnalist a cumparat cu 750 de euro un pasaport sirian contrafacut cu fotografia premierului olandez
Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

CEHIA
15 euro pe luna pentru persoanele cazate in centrele de refugiati; dupa primirea dreptului de azil, beneficii sociale similare identice cu cele pentru cetatenii cehi si sprijin financiar pentru calificarea profesional, dar dreptul de munca se primeste abia la un an dupa depunerea cererii.

CIPRU
Persoanele recunoscute ca refugiati au drept de munca, de a calatori in UE si isi pot aduce in aceasta tara familiile; exista si un nivel inferior, mai usor de obtinut, ce garanteaza doar dreptul de munca in Cipru.

CROATIA
Azilantii care demonstreaza nu isi permit o locuinta pot primi bani de chirie de la stat pentru o perioada pana la doi ani.

DANEMARCA
Drept de munca pentru solicitantii de azil; dupa aprobarea cererii, jumatate din ajutorul de somaj normal si un bonus pentru cei care trec un test de limba daneza.

ESTONIA
90 de euro pe luna, plus haine, in centrele de refugiati. Dupa aprobarea cererii de azil, acces la programe de integrare si aceleasi beneficii sociale pe care le primesc cetatenii estonieni.

FINLANDA
Intre 267 si 316 euro/luna pentru solicitantii de azil, dar nu se asigura mesele. Suma este conditionata de prestarea de munca in folosul comunitatii iar in primele luni nu au voie sa aiba un serviciu. Pot primi 1.000 de euro daca se intorc acasa. Dupa primirea dreptului de azil primesc beneficii sociale si pot aplica pentru o locuinta de la stat si asistenta in gasirea unui loc de munca.

FRANTA
Alocatie de 343,5 euro/luna pana la primirea dreptului de azil, posibilitatea de a sta intr-un centru de refugiati. Drept de munca dupa 12 luni.

GERMANIA
143 euro/luna pentru “nevoile de baza” si pana la 92 euro/luna pentru copii (in functie de varsta) plus mese gratuite pentru solicitantii de azil; in timp, suma creste. Dupa primirea dreptului de azil sau dupa 15 luni, 400 de euro/luna plus decontarea costurilor cu chiria si incalzirea.

GRECIA
Drept de libera circulatie in tara, drept limitat de munca pentru refugiatii care solicita azil.

IRLANDA
Refugiatii pot sta ani de zile in centrele de primire, primind o alocatie simbolica, dar fara drept de munca.

ITALIA
Drept de munca doar pentru cei care au primit azil, fara alte beneficii. Refugiatii primesc 2,5 euro/zi, bani de buzunar.

LETONIA
Alocatii de 2,15 euro/zi in centrele de refugiati, dupa primirea dreptului de azil, 256 euro/luna sau 76 euro/luna, pentru minori.

LITUANIA
Alocatie de 10 euro/luna in centrele de refugiati. Dupa primirea dreptului de azil, 61,5 euro/luna pentru mancare iar primariile platesc un an de chirie si utilitati.

LUXEMBURG
Alocatii intre 25 si 225 euro/luna, in functie de cate mese asigura fiecare centru de refugiati. Pana la primirea azilului, nu au drept de munca.

MALTA
Barbatii sunt tinuti initial in penitenciare, femeile si copiii, in centre operate de stat si de Biserica Catolica. Alocatie de 130 euro/luna plus masa. Azilul se acorda foarte greu, dar exista o forma de statut umanitar care da dreptul la munca.

ELVETIA
Ajutor social de 1.100 euro/luna, refugiatii recunoscuti de stat pot munci fara permis.

MAREA BRITANIE
Alocatie saptamanala de 37 euro/saptamana pentru refugiatii adulti, bonusuri pentru gravide si copii. Statul acopera costurile de cazare dar solicitantii de azil nu au drept de munca. Dupa primirea azilului au acces la aceleasi beneficii precum cetatenii britanici.

NORVEGIA
Refugiatii pot face munci sezoniere si primesc alocatii pentru haine si produse de igiena. Dupa primirea azilului, statul le plateste chiria pana la 5 ani si le da o alocatie pentru cheltuieli curente.

OLANDA
Alocatii saptamanale de 20-45/euro pentru mancare si 13 euro pentru alte cheltuieli, refugiatii pot fi remunerati daca muncesc in centrele unde stau. Au drept de munca si in afara centrelor, dar in acest caz platesc o cota pentru cazare.

POLONIA
In centrele de primire, alocatii de 4,75 euro/luna pentru produse de igiena si 12 euro/luna pentru cheltuieli curente, plus o suma fixa pentru haine. Cei care vor sa traiasca in afara centrelor primesc 6 euro/zi. Dupa primirea dreptului de azil, ajutoare lunare de pana la 300 euro pentru chirie si haine, asigurare de sanatate gratuita si sprijin legal si psihologic.

PORTUGALIA
Drept de munca dupa aprobarerea cererii de sedere, ajutor financiar in functie de situatia economica. Azilantii pot aplica pentru venit minim.

ROMANIA
Potrivit legii actuale, un solicitant de azil primeste mai putin de un euro - 3,6 lei pe zi - pentru mancare, trebuie sa astepte un an ca sa aiba drept sa munceasca si in cazul in care sufera de o boala cronica, nu poate primi tratament medical gratuit. Potrivit unui proiect recent al MAE, sumele de bani pentru un azilant pot sa ajunga pana la 1.100 de lei pe luna. In plus, solicitantii vor putea sa munceasca dupa trei luni din momentul in care au depus cererea de azil. Daca sunt someri, pot primi ajutor de la stat.

SLOVACIA
40 de eurocenti/zi in centrele de primare, dupa aprobarea cererii de azil au drept de munca si dreptul de ajutor de somaj si primesc o singura data 300 de euro.

SLOVENIA
18 euro/luna in centrele de primire, drept de munca pentru solicitantii de azil.

SPANIA
Drept de munca la 6 luni dupa depunerea cererii de azil, alocatie pentru nevoile de baza: 51,6 euro/luna pentru adulti, cel mult 19 euro/luna pentru minori, abonament pentru transportul public, bani pentru haine pana la 363 euro/an.

SUEDIA
7,6 euro/zi pentru solicitantii de azil care nu primesc mancare in centre, 2,5 euro pentru cei care primesc. Dupa primirea azilului beneficiaza de un plan de integrare ce cuprinde asistenta in gasirea unui loc de munca, dar si o alocatie incepand de 720 de euro/luna.

UNGARIA
25 euro/luna din a doua luna de sedere, azilantii pot sta in centrele de primire iar daca semneaza un “contract de integrare” primesc subventii.

Tocmai pentru ca beneficiile difera substantial de la o tara la alta, Curtea Europeana de Justitie a interzis printr-o decizie din 15 septembrie “turismul social” – adica migrarea dintr-o tara in alta in cautarea unor ajutoare sociale mai consistente.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
Mesajul unui primar extremist din Ungaria pentru refugiati.
Mesajul unui primar extremist din Ungaria pentru refugiati. "Asotthalom e cea mai proasta alegere"

Laszlo Torockai, liderul unei miscari extremiste din Ungaria si primarul unui oras de la frontiera cu Serbia, a devenit celebru in toata lumea dupa ce a filmat un mesaj video pentru imigranti.

Un jurnalist a cumparat cu 750 de euro un pasaport sirian contrafacut cu fotografia premierului olandez
Un jurnalist a cumparat cu 750 de euro un pasaport sirian contrafacut cu fotografia premierului olandez

Un jurnalist olandez care lucreaza in calitate de corespondent de razboi in Siria pentru publicatia Nieuwe Revu a reusit sa obtina un pasaport si o carte de identitate false cu fotografia premierului olandez Mark Rutte pe cele doua documente.

De ce accepta de fapt Germania refugiati. Cum poate fi trasa in jos cea mai mare economie a Europei
De ce accepta de fapt Germania refugiati. Cum poate fi trasa in jos cea mai mare economie a Europei

Pentru multe tari europene un numar mare de refugiati reprezinta mai degraba o povara pentru economie, insa Germania mizeaza tocmai pe....

Recomandări
„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”
„Acțiune ofensivă” pornită de Israel în sudul Libanului: „Trupele sunt desfăşurate în număr mare de-a lungul frontierei”

Sudul Libanului este vizat de „o acțiune ofensivă” pornită de Israel, miercuri, în paralele cu pregătirile pentru o operațiune terestră în Rafah.

Joe Biden a ajutat în secret Ucraina să se apere de atacurile Rusiei și a trimis rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune
Joe Biden a ajutat în secret Ucraina să se apere de atacurile Rusiei și a trimis rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune

În ultimele săptămâni, Statele Unite au trimis în secret rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei pentru a fi folosite în lupta împotriva invadatorilor ruși, iar Ucraina le-a folosit deja de două ori.

Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP
Peste 60% dintre români ar fi de acord cu votul obligatoriu, cu 20% mai mulți decât în 2014. Care este motivul. Sondaj INSCOP

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.