Harta INTERACTIVA a imobilelor cu risc seismic din Bucuresti. Care sunt cele mai periculoase zone
Primaria Bucuresti a publicat in urma cu o luna si jumatate lista actualizata pe 2013 a imobilelor ce prezinta risc seismic.
374 de cladiri cu risc seismic 1. Intre acestea, se numara 31 de cladiri ce au fost consolidate, 190 de cladiri ce prezinta pericol public, incadrandu-se in clasa I de risc seismic si 184 de cladiri cu risc de prabusire.
Pe lista apar si 302 cladiri ce intra in clasa II de risc seismic, care pot suferi degradari structurale majore, dar a caror prabusire e putin probabila, iar 76 de cladiri sunt in clasa III de risc seismic.
Cel mai mare pericol il reprezinta cladirile din Centrul Istoric al Capitalei. Aici, majoritatea imobilelor au nevoie urgenta de consolidare.
In pericol sunt si cladirile renovate recent, dar care nu au fost consolidate.
"Fatada de la strada finisata cumva, aparent placut ochiului dar legatura cu elementul de structura de fapt nu exista pentru ca se vede o crapatura foarte mare si este o problema de responsabilizare atat a proprietarului terasei cat si a autoritatilor care au dat autorizatie", a declarat doctor inginer Emil Sever Georgescu, directorul stiintific de constructii INCERC.
Mai grav este ca intre aceste cladiri cu risc seismi ridica se numare si 97 de scoli.
Liga Habitat: 40 de cladiri cu risc seismic au fost consolidate in 18 ani
Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat sustine ca din 400 de cladiri cu risc seismic din Capitala, in 18 ani au fost consolidate mai putin de 40 si alte cateva sunt in lucru, acuzand autoritatile ca isi aduc aminte de consolidare doar cand are loc un cutremur cu magnitudine mai mare.
"Cu ocazia unui cutremur cu intensitate mai mare sau cu ocazia unor dezastre petrecute in alte tari, autoritatile isi aduc aminte de «Consolidarea cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public». Se fac intalniri bine mediatizate, se dau declaratii incurajatoare, dar toate acestea nu pot ascunde un fapt simplu: din 400 de cladiri, in Bucuresti, s-au consolidat mai putin de 40 in 18 ani (din 1994 de cand a fost adoptata OG 20/1994) si alte cateva sunt in lucru", arata presedintele Ligii Habitat, Mihai Mereuta, duminica, intr-un comunicat de presa.
Reprezentantii Ligii Habitat considera ca ar trebui luate masuri de inasprire a legislatiei prin sanctionarea proprietarilor care impiedica desfasurarea programului, dar sanctiunile ar trebui sa fie aplicate si autoritatilor locale, atunci cand nu pun la dispozitie locuinte pe perioada consolidarii, cand nu se respecta termenele in executarea lucrarilor de consolidare si cand nu se raporteaza transparent motivele intarzierilor.
"Pentru intarzierea sau blocarea consolidarii sa se aplice sanctiuni drastice, dupa caz, primariilor, executantilor, asociatiilor de proprietari si proprietarilor individuali. Pentru proprietarii care solicita, trebuie sa se puna la dispozitie spatii de locuit pe perioada consolidarii. Nu se pot face eficient consolidarile cu proprietarii in case", a mai aratat presedintele Ligii Habitat.
De asemenea, reprezentantii Ligii Habitat sustin ca in cazul in care cheltuielile pentru consolidarea unui imobil cu risc seismic sunt echivalente cu cele ale unei constructii noi, ar trebui sa se ia in calcul posibilitatea demolarii si reconstructiei. In ce priveste modificarile legislative, Liga Habitat propune ca pentru structura de rezistenta si instalatii, costurile sa fie suportate de la bugetul de stat, iar finisajele sa fie platite de asociatiile de proprietari.
"Multe asociatii vor avea probleme deosebite atat in inscrierea in programul de reabilitare, cat si in cel de consolidare, deoarece nu exista cartile tehnice ale cladirilor", a precizat sursa citata. Reprezentantii Ligii Habitat considera ca asociatiile de proprietari ar trebui sa fie implicate mai mult in toate etapele executiei.
Acestia solicita sa fie facute analize detaliate cu privire la mai multe probleme semnalate de catre reprezentantii asociatiilor de proprietari, respectiv daca au fost sanctionati cei care au returnat banii si nu i-au folosit pentru consolidare, care sunt cauzele intarzierilor in executie si unde se contabilizeaza obiectiunile asociatiilor pe parcursul executiei.
Reprezentantii asociatiilor de proprietari mai cer autoritatilor sa spuna ce pot face proprietarii din apartamentele aflate in consolidare pe perioada de iarna fara instalatiile de incalzire si "cu peretii desfacuti". Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminica, la ora 4.37, in zona Vrancea, fiind simtit si la Bucuresti.
Un alt cutremur in zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminica, la ora 8.10, la aproximativ trei ore si jumatate dupa seismul de 5,5 grade. Potrivit directorului stiintific al Institutului National pentru Fizica Pamantului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de pana in 4 grade. Anul acesta, in zona Vrancea s-au mai produs sase cutremure cu magnitudinea de cel putin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) si 6 martie (4,2 grade).
Din 23 septembrie, in Galati s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade si s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur in Galati s-a produs duminica, la ora 5.35 si a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o ora dupa cutremurul de 5,5 grade produs in Vrancea.
Patru cladiri din Bucuresti incadrate in clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrarilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, dupa ce, in intervalul 2008-2011, au fost puse in siguranta alte sapte, anunta Primariei Capitalei in 25 septembrie.
Potrivit municipalitatii, in 2013 ar urma sa fie incheiate lucrarile de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Bratianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la cladirea din str. Ion Campineanu nr. 9. De asemenea, pana la sfarsitul anului pot fi date ordinele de incepere a lucrarilor pentru alte cladiri, respectiv cele din str. Pictor Stefan Luchian nr. 12, corp C, si str. Boteanu nr. 3A+3B, in functie de semnarea tuturor contractelor de finantare si mutarea locatarilor in locuinte de necesitate, preciza Primaria Capitalei.
"Pentru Calea Victoriei nr. 2-4, urmeaza atribuirea contractului de executie a lucrarilor de consolidare ca urmare a procedurii de achizitie publica, iar pana la finele anului se vor declansa proceduri de achizitie publica pentru contractarea executiei lucrarilor de consolidare la imobilele situate in bdul Nicolae Balcescu nr. 32-34, str. Sperantei nr. 24 si Calea Victoriei nr. 101", mai arata Primaria Capitalei.
Reprezentantii municipalitatii reamintesc ca Primaria Capitalei intampina numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice si incadrarii cladirii in clasa I de risc seismic si faptul ca unii proprietari nu sunt de acord cu solutia tehnica, pe motiv ca aceasta le-ar afecta intr-un fel sau altul configuratia spatiilor. O alta problema este aceea ca nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, interventii sau modernizari ale instalatiilor si asa foarte vechi.
De asemenea, valoarea lucrarilor este considerata de unii proprietari ca fiind mare in comparatie cu valorile vehiculate pe piata pentru achizitionarea de locuinte sau constructii noi. Primaria Capitalei mai includea pe lista problemelor si "refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spatii cu alta destinatie de a asigura finantarea, deci si semnarea si prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectarii si executiie lucrarilor de consolidare, in solidar cu proprietarii de locuinta, fapt de inteles in conditiile in care activitatea comerciala sau de afacere pe perioada executiei lucrarilor se intrerupe si deci nu pot fi realizate venituri din care sa fie platite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente". Din cauza acestor probleme, sustine municipalitatea, este "dificil a se atinge nivelul de performanta privind consolidarea tuturor cladirilor de locuit, cu pericol de prabusire, existente in municipiul Bucuresti, pana la incidenta unui potential cutremur major".
"Pentru finantarea executiei lucrarilor de consolidare a locuintelor proprietate privata a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu exista baza legala). Conform legislatiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele incasate de Primarie din ratele aferente locuintelor consolidate se utilizeaza numai pentru finantarea cheltuielilor privind punerea in siguranta a altor cladiri", mai arata Primaria Capitalei.
Municipalitatea a prezentat si mai multe propuneri privind modificarea si completarea legislatiei in domeniu, intre care: elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea cladirilor cu destinatia de locuinta, cu rol de referinta si analiza, aplicabile in estimarea financiara a investitiei; posibilitatea etapizarii interventiilor la cladirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerari de cladiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu si lung, asfel incat sa poata fi acoperita toata lista cladirilor incadrate in clasa I de risc seismic; posibilitatea actionarii in instanta a tuturor proprietarilor care obstructioneaza, sub orice forma, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finantare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate in instanta; scutirea de taxe privind inscrierea in cartea funciara a dreptului de creanta pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finantare de catre proprietari; introducerea in legislatia specifica si a refacerii fatadelor odata cu consolidarea.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, in iunie, ca in cateva saptamani va aparea o harta de risc seismic a Bucurestiului, dar nu o va face publica pentru a nu speria populatia si a nu fi la dispozitia samsarilor imobiliari, el aratand ca in cinci ani au fost consolidate mai putin de 30 de cladiri.
Un numar de 190 de cladiri din Capitala sunt considerate pericol public in caz de cutremur, dupa ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor incadrate in clasa I de risc seismic, prin adaugarea celor care au spatii publice cu suprafata mai mare de 50 de metri patrati.
Citeste si:
GHIDUL de supravietuire in cazul unui cutremur puternic. Scenariul de urgenta al autoritatilor
Legaturile posibile gasite de specialisti intre cele 200 cutremure din Galati si seismul din Vrancea
Imaginile cutremurului de 5,5 grade produs in Vrancea. Ce au surprins camerele de supraveghere
Mircea Radulian, la StirileProTV: "Ne putem astepta la un cutremur mare din Vrancea, nu din Galati"
