Criza alimentara isi arata coltii. De ce se scumpeste mancarea in Romania

Intr-un raport dat joi, Banca Centrala Europeana se declara ingrijorata de cresterea preturilor materiilor prime alimentare. Expertii institutiei se intreaba daca nu cumva industria agricola nu mai face fata cererii mondiale.

In aceeasi ordine de idei, cei de la Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite atentioneaza, in cel mai recent raport, ca ne apropiem de o criza a preturilor pentru mancare. Se feresc insa sa vorbeasca despre o criza alimentara.

Se pare ca alimente exista, numai ca foarte multe tari (mai ales cele care au iesit “mai bogate” din criza economica – un exemplu ar putea fi grupul BRIC – Brazilia, Rusia, India, China) au decis sa-si faca stocuri din productiile interne si in acelasi timp cumpara marfuri masiv, de la oricine vinde.

Economistii spun insa ca aceste state nu prea au de ales, fiindca au la dispozitie foarte multi bani si nu ii pot tine “la saltea” din cauza pericolului devalorizarii. Asa ca investesc.

Cat au crescut preturile

Pretul graului a urcat cu 91% de la inceputul anului trecut si pana la sfarsitul acestuia, iar de vina ar fi, printre altele, inundatiile, incendiile, vremea din 2010. Se adauga la toate acestea masurile protectioniste ale unor state ca Rusia si Ucraina, care au limitat in toamna anului trecut exporturile de cereale, din cauza productiei slabe si a temerilor ca nu vor face fata nevoilor interne.

Cotatiile porumbului au avansat cu 57% din cauza ca recoltele au fost mai slabe anul acesta, insa cererea nu s-a lasat deloc. Ba chiar din contra, China pare ca isi face stocuri de astfel de cereale, remarcandu-se un interes deosebit pentru porumb, in conditiile in care chinezii sunt, prin traditie, impatimiti ai orezului pe care il produc local.

Preturile la soia si zahar au crescut cu 33%, respectiv 32% anul trecut. De remarcat ca zaharul este la maximul ultimilor 30 de ani.

Facturile pentru importurile de alimente pe plan international au depasit 1000 de miliarde de dolari anul trecut, se arata in cea mai recenta editie a raportului Food Outlook , facut de Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie.

Exista aici avertismentul conform caruia, daca productia de cereale nu creste semnificativ in 2011, atunci urmeaza vremuri si mai grele.

Criza alimentara, saracie, foamete, revolte

Incendii nimicitoare, inundatii catastrofale, alunecari de teren, cutremure, epidemii, regimuri autoritare care acumuleaza averi infometand populatiile ori masuri economice neinspirate. Oricare dintre acesti factori poate purta vina pentru scumpirile record ale alimentelor de baza.

Jurnalistii de la Reuters au dezvoltat un portal pe internet unde dezbat problemele pe care le ridica aceasta criza. Analizele pleaca de la ce s-a petrecut anul trecut, cand s-au depasit si cele mai pesimiste asteptari.

In 2010, saracia a cuprins un milliard de oameni, din 6 miliarde cati sunt pe Glob. Iar asta a dus la revolte violente in unele tari si la caderea a cel putin unui guvern.

Asa se face ca "Revolutia de iasomie" din Tunisia, motivata partial de scumpirea hranei, ar putea deveni un precedent pentru alte state arabe sau chiar pe termen mai lung pentru tari ca India sau China.

In Iran, Egipt, Maroc si Siria, tari care au conditii politice, economice si sociale comparabile cu ale Tunisiei, autoritatile se tem de o contagiune, iar in Iordania suveranul Abdalah al II-lea a ordonat deja ieftinirea alimentelor. „Dati-ne zahar" este refrenul scandat de multimi pe strazile din Algeria, zilele trecute.

Proteste sporadice au avut loc si in India si Bangladesh. In India, scumpirea medie a alimentelor a fost de 17-18% in luna ianuarie, iar pretul legumelor a atins cote astronomice, crescand cu 70%. Guvernul a dat vina pe „speculatori", insa expertii cred ca scumpirile au fost generate de ploile in exces si de cererea mai mare de alimente bogate in proteine, carne, oua si lapte, a indienilor instariti.

De asemenea, in China au fost incaierari in magazine, mai ales din cauza scumpirii pretului la soia, aliment de baza in bucataria nationala.

In America de Sud, uraganul La Nina a calamitat deja o parte din culturile Argentinei, al doilea exportator mondial de porumb si al treilea exportator de soia. Din cauza recoltelor mici, guvernele din zona ar putea limita exporturile.

In Australia, unul dintre marii exportatori mondiali de alimente, recentele inundatii au devastat statul Queensland, principala zona agricola a tarii, ceea ce ar putea duce la scumpirea alimentelor cu 15%, potrivit agentiei JP Morgan. Scumpirile nu cruta nici Statele Unite, pretul fructelor a urcat cu 15%, iar al legumelor cu aproape 23 de procente.

Care sunt efectele asupra Romaniei

Tara noastra importa alimente in proportie mult prea mare pentru a nu fi afectata de ce se intampla pe piata internationala. In plus, in Romania nici recoltele de grane nu au fost extraordinare anul trecut. Inundatiile au "lovit" o parte din productie, iar acum asociatiile patronale din industria de morarit si panificatie vorbesc despre o scumpire a painii.

Potrivit reprezentantilor RomAlimenta, citati de presa centrala, faina pentru panificatie deja s-a scumpit: in decembrie era 1,53 de lei kilogramul, in conditiile in care, in august, acelasi kilogram se vinde cu 0,8 lei.

Carburantii scumpi pun si ei presiune pe preturi, deoarece in procesul de productie si de transport, factorul combustibil este unul foarte important. In luna ianuarie, tarifele benzinariilor au crescut la maxime istorice, determinand proteste in strada si in mediul online.

Potrivit Institutului National de Statistica, Romania a avut in 2010 cea mai mare inflatie din ultimii 5 ani. Printre produsele care s-au scumpit cel mai mult se numara legumele, tigarile, conservele, dar si unele servicii sau preturi administrate.

Scumpirile ii afecteaza cel mai tare pe cei cu venituri medii si sub medie, care isi limiteaza consumul ca reactie a majorarilor de preturi. Un alt efect direct este deteriorarea calitatii vietii, fiindca oamenii inceteaza sa mai investeasca in confortul propriu.

Intr-un raport legat de preturile alimentelor o importanta banca japoneza pune tara noastra pe locul 12 in lume, dupa riscul ca scumpirile sa loveasca tare in bugetul familiilor.

Ce urmeaza?

Majoritatea expertilor vad aceasta escaladare a preturilor ca pe ceva temporar, dar sunt si analisti care sustin ca ne afundam pe zice trece intr-o noua criza, cel putin ca cea din iunie 2008.
“Hopul este un soc al preturilor … asta nu inseamna ca suntem intr-o criza globala. Nu e ca si cum am fi ramas fara resurse, fara provizii. Tarile sunt expuse la posibile crize in functie de stocurile pe care le au si de cat de mult se bazeaza pe importuri, evident daca au capacitate financiara pentru asa ceva”, sustine Abdolreza Abbassian, secretarul Grupului Interguvernamental pentru Cereale, din cadrul Organizatiei pentru Alimente si Agricultura.

Indicele general al preturilor pentru decembrie 2010 a fost cu un procent mai mare decat cel din iunie 2008, dar preturile la cereale erau inca la 13% sub nivelul atins acum doi ani.

Si Banca Mondiala noteaza intr-o statistica recenta ca preturile alimentelor sunt inca la 8% sub nivelul varfului scumpirilor, inregistrat in 2008.

Purtatorul de cuvant al comisarului european pe agricultura, Roger Waite, a declarat si el ca “unele marfuri au foarte mare cautare pe piata si nu prea se gasesc, asa ca preturile lor sunt in continua crestere, dar cu toate acestea nu putem vorbi inca de nivelul ingrijorator atins in 2008”.

Derek Headey, co-autorul unei carti despre criza preturilor din 2007-2008 aseamana mediul existent in acest moment pe piata cu ceea ce se intampla atunci. “As pune ca suntem in criza chiar acum, cand vorbim. Indicele general al preturilor este cat cel din 2008, cerealele se scumpesc si vor ajunge probabil in acelasi loc, iar zaharul bate rocordul ultimelor trei decenii. Ca sa nu mai vorbim despre ingrijorarile si presiunile inflationiste din diverse tari in curs de dezvoltare”.

Headey, care este si cercetator la Institutul International de Politici Alimentare, caracterizeaza situatia din prezent ca pe “o bula”. "Sunt provizii putine in acest moment, din cauza ca agricultura este sezoniera. Va fi nevoie doar de o recolta buna a unuia dintre marii producatori, cum ar fi Statele Unite, pentru a pune preturile la pamant, din nou", prezice el.

Cum sunt afectate tarile aflate in curs de dezvoltare

Din fericire, spune secretarul FAO, Abdolreza Abbassian, cele mai multe dintre tarile aflate in curs de dezvoltare au avut recolte bune si nu sunt afectate de ce se intampla in acest moment pe piata importurilor de grane. “Oamenii se uita la impactul mare pe care il are scumpirea in cateva tari si ignora faptul ca 60 sau 70 de tari nu sunt afectate de aceasta asa-zisa criza”.

Banca Mondiala scrie ca preturile mari la faina s-au transmis deja in cresteri procentuale de doua cifre in tari ca Kargastan, Mauritania, Afganistan, Sudan, Armenia, Azerbaidjan, Pakistan, si Bolivia.

In mare dificultate sunt guvernele Egiptului, Iordaniei si Libanului, care se bazeaza preponderant pe importuri, pentru ca subventioneaza preturile pentru cetatenii lor, preluand ele socurile de pe piata, implicand insa costuri enorme.

Ce pot face statele intr-o astfel de situatie

Deschiderea stocurilor ar fi o solutie vazuta de unii analisti. Ar reduce cererea si astfel preturile ar scadea. Unele tari ar putea folosi cursul de schimb, pentru a controla impactul pentru o vreme.

Majoritatea expertilor citati de Reuters spun ca nu recomanda sub nicio forma limitarea exporturilor, care ar duce la o inflamare si mai tare a situatiei de pe plan international.