Noxe şi mizerie la Bâlea Lac. Pentru aer curat, şoferii stau o oră într-un tunel poluat

Inspectorul Pro a mers acolo și le-a dat dreptate celor care vor să vadă această zonă, unică în Europa. Echipa noastră a surprins situații neplăcute care ar strica și o vacanță întreagă, darămite o plimbare de weekend.

Transfăgărășanul e deschis doar 6 luni pe an și reușește să atragă, până în noiembrie, mai mulți vizitatori decât orice alt drum de munte din România. Turiștii nu știu însă că vor sta cu orele în coloană, pentru câteva clipe petrecute la aer curat.

Autoritățile demonstrează că nu sunt în stare să ofere condiții pentru miile de oameni care se adună dintr-o dată pe vârf de munte. Nu există locuri suficiente de parcare, spații de luat masa, iar mizeria se întinde pe versanți ca o pătură.

Turist: „S-ar putea mai multă implicare, la organele locale.”

Citește și

Funcționară filmată de Inspectorul Pro în timp ce primește o ”atenție”. Reacția șefilor

Imagini cu casa lui Mihai Neșu. A construit-o în 3 ani și arată spectaculos. „Nu e ușor să fii mereu pe șantier”

Zona Bâlea Lac este prin definiție locul ideal pentru amatorii de răcoare. Temperatura nu depășește 16 grade celsius. Disconfortul trăit de vizitatori, pentru o gură de oxigen, este însă enorm.

Reporter: „Cât ai stat pe drum?”

Turist: „O oră. Poate într- o bună zi ajungem mai repede. Foarte mult fum.”

O oră, în tunelul muntelui, nu e ușor de suportat. Nu există ventilație, iar plămânii turiștilor, fie că sunt la volan, fie că merg pe jos, au de suferit de pe urma gazelor de eșapament.

Turist: „Am mai văzut niște persoane care țineau șervețel la gură, dar oricum e foarte puțină civilizație, claxoane, țipete.”

Turist: „M-a dirijat un polițist să mă duc până în capăt în Argeș și de acolo m-am întors.”

Când traficul e blocat, noxele măresc chiar și cu 10 grade temperatura din tunel. Autoritățile recomandă șoferilor să oprească motoarele dacă stau în coloană.

Reporter: „Aici sunt 19 grade?”

Turist: „De la noxe e cald. De la noxe. Aici dacă se întâmplă ceva, ia foc o mașină, e moarte sigură, te intoxici, nici nu știi pe unde să o iei la fugă.”

Vina o poartă administrațiile locale pentru că nu amenajează suficiente locuri de parcare. În cele două spații aflate la ieșirea din galeria subterană încap maximum 250 de mașini. Ori, vizitatorii sunt de 20 ori mai mulți. Într-o singură zi, ajung la Bâlea 5.000 de autoturisme. Nu e de mirare că se formează coloane și haos.

Reporter: „Cum e cu parcările?”

Parcangiu: „Flux continuu, flux continuu. Îmi cer scuze. Dă-i în spate, dă-I, dă-I, dă-i, schimbă direcția volanului, stânga maxim, stânga maxim, mai în spate. Mai, mai, ok, atât.”

Deși o bună parte din taxele strânse din administrarea parcărilor ar fi putut fi reinvestită în locuri noi, acest lucru nu s-a întâmplat. Poate peste 2 ani facem ceva, spune viceprimarul Ioan Solomon. Asta dacă mai prinde un mandat. În cei trei ani de conducere, de până acum , nu a fost în stare nici măcar să aștearnă o idee pe hârtie.

Ioan Solomon, viceprimar: „Avem așa un plan vorbit cu primarul. Încă n-am făcut un estimativ să vedem la cât ne-ar duce.”

Reporter: „De o oră și jumătate căutați loc de parcare?”

Turist: „Da. Ne fluieră.”

Reporter: „Unde vrei să meargă?”

Parcangiu: „În spate.”

Reporter: „În spate e blocat.”

Și astfel, turiștii își lasă mașinile pe unde pot, pe iarbă, pe marginea drumului sau chiar pe șosea. Rezultatul? Un dezastru.

Ioan Turcu, cabanier, cabană Paltinu: „Totul se blochează în Bâlea Lac, datorită faptului că se parchează și pe o parte și pe alta a drumului și tot traficul se reduce la o singură bandă de circulație. Dacă coborâți în jos, la podu Laiței, este o platformă foarte mare, unde s-ar putea amenaja o parcare foarte faină, o flotă de microbuze, care să-l aducă până în Bâlea și să-i coboare. Soluții sunt o grămadă, numai că oamenii care sunt în măsură să ia decizii, să facă treaba asta, să se pună un pic la masă să discute. Să ne întrebe și pe noi ăștia care muncim aici, cam cum am putea face? De jos din birou toate faine și frumoase.”

Unora la cedează efectiv mașinile mult prea vechi pentru un astfel de traseu.

Reporter: „Ce s-a întâmplat?”

Turist: „S-a supraîncălzit motorul.”

Reporter: „De la drumurile astea?”

Turist: „Da, de la drumuri.”

Reporter: „S-a încălzit motorul?”

Turist: „Da.”

Reporter: „Ai stat mult în coadă?”

Turist: „Vreo 2 ore. Anul trecut fix așa am stat.”

Turiștii par să uite de aceste neajunsuri atunci când dau cu ochii de bunătățurile cu care sunt întâmpinați. Tarabele comercianților sunt pline cu pastramă de oaie, cârnăciori de vită, mușchiuleț, cotlet de porc și brânzeturi tradiționale.

Nimeni nu pare deranjat că delicatesele locale prind, vrând, nevrând, și o a două tură de afumătură de la țevile de eșapament.

Reporter: „Dacă stau așa în praf, nu zice lumea nimic?”

Bărbat: „Dar nu e praf. E la munte aici.”

Reporter: „Noxe de la mașini.”

Bărbat: „N-au nimic ce să aibe, sunt tradiționale.”

Reporter: „Se mai afumă puțin.”

Bărbat: „N-au nimic.”

Un kilogram de orice, de pe această masă, costă cam 50 de lei. Nu lipsesc grătarele, cotletele, micii și slănina, toate aruncate una peste altă. De foame, turiștii trec cu vederea lipsa esteticului.

Bărbat: „Pregătesc mâncare pentru înfometați. Foc continuu. Am lucrat la o fabrică de sticlă. Acum m-am profilat pe gastronomie, sunt pensionar activ.”

Masa se ia pe bancă sau în picioare, într-un cort improvizat. Iar gunoaiele și resturile se aruncă pe jos. Toate gheretele arată dezolant. Niciuna nu seamănă cu alta. Plasticul e la putere și știrbește, din păcate, peisajul mirific al muntelui.

Reporter: „Poftă bună. E bună mâncarea?”

Turist: „Foarte bună.”

Reporter: „Ce ați mâncat?”

Turist: „Ceafă și mici. E ieftină e bine. La vârf de munte, aerul tare. O răchie mergea aici.”

Reporter: „Și nu v-ați adus de acasă?”

Turist: „Avem în portbagaj.”

Transfăgărășanul s-ar fi putut amenaja cu bani puțini. Dar nu a fost interes recunoaște, în fața echipei de la Inspectorul Pro, viceprimarul din Cărțișoara.

Viceprimar: „Fiecare și-a făcut chioșcurile cum au vrut ei. Primăria nu a zis, bă tu îți faci chioșc așa sau așa, nu. Domnul primar a prins un proiect pentru iluminat, sus la lac și atunci avem alte surse, dacă avem curent, altfel poți face. Poți să ai un frigider, un bec.”

Spațiile de cazare sunt și ele limitate. Doar 50 de camere în cele două cabane de pe marginea Lacului Bâlea.

Nici cortul nu e o soluție.

Turist: „Este de. Își fac nevoile peste tot. E oribil, pentru că nu înțeleg de ce oamenii nu pot să strângă. Își fac nevoile peste tot, trebuie să spun, lângă apă, plin de șervețele."

Ioan Turcu, cabanier: „Din păcate, cei care vin la cort n-au unde să și facă nevoile. Eu dimineața la 6 deschid cabana să le facilitez acces la o toaletă.”

Gunoaiele aruncate la întâmplare, de cei care nu nimeresc tomberonul, strică și ele frumusețea locului.

Reghina, cabana Bâlea: „Totul e pet, totul. E împachetat, vând fructele în caserole și dacă mănâncă turistul trebuie să arunce caserola undeva.”

Ioan Turcu: „În fiecare dimineață adunăm 2-3 saci de 240 de l, cel puțin de gunoaie din jurul cabanei. E muncă în zadar. Preferă să arunce pe jos, în special sub mașini.”

Vinovate sunt tot autoritățile locale din Cărțișoara , care nu înțeleg că platoul Făgărașilor este cartea lor de vizită. Priviți ce declarau edilii acum 3 ani. La fel gândesc și în prezent.

Ioan Solomon, viceprimar Cărțișoara: „Suntem primul mandat ca vice, primarul la fel. Pe parcurs din greșeli și din experiența o să învățam. Nu poți în 4 ani să realizezi mare lucru. Sperăm cum am zis înainte, să mai prindem un mandat să realizăm.”

După cum vedeți, mai cer un mandat ca să se apuce de treabă. Și cum nu vor să se pună rău cu nimeni, nu dau nici măcar amenzi celor care încalcă legea.

Ioan Solomon: „Nu ne-am gândit. Poate să fie și o nepăsare că avem multe probleme și nu ne-am gândit tocmai să dăm amenzi. Mai bine cu vorbe dulci.”

Ar mai fi și alte soluții la care nu s-au gândit.

Ioan Turcu: „O soluție? Taxarea Transfăgărășanului. Taxa de intrare cu taxă de ieșire. Pentru fiecare turist la intrare să se dea o punguță în mașină, iar la plecare să predea punga cu gunoi. Dacă n-au pungă cu gunoaie la ei, să plătească o suma de bani, pentru că asta înseamnă că au aruncat-o în munte.”

Devine astfel evident că turismul de pe Transfăgărășan va avea și de acum încolo de suferit și par să se adeverească și observațiile sincere ale unui montaniard german.

Turist: „Mă scuzați că zic asta, dar e plin de idioți în jur, care nici măcar nu apreciază ce au."

În rest, un loc frumos care merită văzut. Dacă vă gândiți să-l vizitați, nu uitați două lucruri: respectați natura și îmbrăcați-vă corespunzător.

Ioan Turcu: „Urcă total neechipați. Sandale, șlapi, pe tocuri nu mai vorbim, tocurile sunt la modă. E modă în Bâlea, tocuri prin bolovani is sfinte! Mere de bubuie, pe câte un toc o cordeluța acolo, asta este. Ia tocul în mână, pe urmă calcă ca pe strachini.”

Recunoscut drept unul dintre cele mai spectaculoase drumuri de munte din lume, Transfăgărășanul a fost inaugurat în 1974. Pentru construcția lui s-au dislocat peste 3 milioane de tone de rocă cu ajutorul a 5.500 de tone de dinamită. Ceea ce a rezultat este un traseu unic în Europa cu o lungime de 151 de km și o altitudine maximă de 2.042 de metri.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro

"A fost blat la Dinamo - UTA?" Răspunsul lui Dumitru Dragomir după ce a văzut pe Arcul de Triumf