Guvernul s-a răzgândit: rectificarea ”pozitivă” e de fapt negativă. Modificarea, făcută noaptea

Ultimul update: Miercuri 13 Septembrie 2017 15:17
Data publicarii: Sambata 09 Septembrie 2017 07:19
Categorie: Financiar

Rectificarea bugetară, anunţată drept pozitivă vineri după-amiază de ministrul Finanţelor, este, se pare, negativă. O arată cifrele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe abia vineri seară, după ora 22.

Bugetul statului are scăderi de peste 1,3 miliarde de lei la capitolul venituri, dar şi diminuări de peste trei sute de milioane la cheltuieli. În goana după bani, guvernul a tăiat 25 de milioane de lei din finanţarea programelor "masă caldă în şcoli" şi "tichete pentru grădiniţă", ambele introduse anul trecut de fostul executiv.

Cu toate că ministrul finanţelor a promis vineri, la ora 15, că proiectul rectificării bugetare va apărea pe site-ul instituţiei în scurt timp, listele au fost publicate abia după aproape opt ore. Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor , spunea că datele “ vor fi publicate în 30-40 de minute…". Tot ministrul, dublat apoi de premier, sutinea că rectificarea bugetară ar fi pozitivă - adică guvernul ar avea bani mai mulţi şi, în loc să taie fonduri, ar spori bugetele ministerelor.

"Când ai o rectificare pozitivă nu poate fi vorba despre lipsa de bani pentru lefuri, pensii. A fost o alarmă falsă. Am mai spus-o, o mai spun încă o dată: am vorbit, sunt bani”, declara premierul Tudose.

Deficitul bugetului general consolidat s-a triplat în primele şapte luni

Cifrele oficiale arată însă cu totul altceva. În loc de creşterea anunţată, din veniturile bugetului de stat au fost tăiate 1,3 miliarde de lei. Iar cheltuielile au fost reduse cu aproape 350 de milioane. Finanţele estimează venituri mai mici din impozitul pe profit, impozitul pe venit, ba chiar şi din taxa pe valoare adăugată.

Cheltuielile cresc în schimb pentru salarii, bunuri şi servicii. Ministrul a mai prognozat şi o creştere a economiei - cu 0,4 la sută. "Rezultatele economice de până în prezent, argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 5.6%, faţă de cea de 5,2%. Consumul a fost mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioada a anului trecut."

Luat de val, a ignorat datele Băncii Naţionale. De fapt, consumul de anul acesta este cel mai mare de după criză din 2009. În ghilotină tăierilor sunt mai ales proiectele de investiţii de la Transporturi, Dezvoltare, Cercetare şi Educaţie sau Comunicaţii.

Bani se dau la Agricultură, Interne, Sănătate şi Muncă, dar şi la Parlament ori SRI. La capitolul tăieri de fonduri regăsim şi două proiecte introduse anul trecut, care au redus abandonul şcolar. Vorbim despre tichetele de 50 de lei pentru că familiile sărmane să-şi dea copii la grădiniţă, şi programul masă caldă în şcoli.

Cum va arăta Fondul Suveran de Investiţii:

Cum va arăta Fondul Suveran de Investiţii: "Dacă va fi sub regim politic, nu are șanse de izbândă"

bancomat

Protecţia Consumatorului a amendat 15 bănci. Cum îşi "derutau" clienţii

Criză de personal pe piața muncii din România. Angajații nu cer doar salarii cât mai mari

ANPC solicită băncii Raiffeisen să modifice contractele de credit în franci elvețieni

Câți români au optat pentru o pensie facultativă și ce beneficii au

Cursul anunțat de BNR pentru 20 octombrie 2017

Fraudă uriașă cu asigurările auto. Metodele prin care inspectorii obțineau sume importante

mall

NYT: România, țara cu cea mai rapidă creștere economică, s-ar putea îndrepta spre dezastru

Taxa introdusă peste noapte de Guvern. Măririle de salarii cu 30% promise în campanie vor fi de fapt creșteri cu câțiva lei

MedLife cumpără divizia de servicii medicale Polisano

Ionuț Mișa: Probabil că toate solicitările medicilor nu vor fi acoperite niciodată

Taxă de solidaritate de 2%, anunţată de ministrul Finanţelor. De vină ar fi UE

Românii şi alţi imigranţi din Italia produc mai mult decât toată economia Ungariei