Un an de la Colectiv: nimeni nu a fost pedepsit. Mumu:"Se stie ca sistemul medical e varza, suntem condusi de hiene corupte"

Cei care, cu o inconstienta criminala au bagat atatia oameni in club sunt cercetati, dar liberi. La fel de liberi sunt si cei care au montat artificiile pe peretii si functionarii publici care au inchis ochii la neregulile din club. Revoltator este si felul in care mai marii sanatatii de la noi, politicienii de atunci au crezut ca putem sa facem fata situatiei. Singura cada in care se puteau spala ranitii era la spitalul de arsi. Era mizerabila, pacientii au fost spalati cu apa de la dus iar prin saloanele lor se plimbau gandacii. Cine stie cati raniti au murit cu zile...

In spitalul de arsi, o cladire veche, o adevarata bomba cu bacterii au fost internati 39 de raniti. Rudele pacientilor au vorbit din primele zile despre conditiile din spital. “Ieri a fost ministrul Banicioiu aici, a iesit si a zis ca conditiile sunt bune ca si cand ar fi tratati oriunde, ceea ce nu e adevarat. Un medic de aici mi-a spus ca toti de aici vor muri din cauza speticemeiei. Toti absolut. In acest spital. Carnea lor se infecteaza, intelegeti? Deja au intrat in infectie, se descompune pe ei pentru ca nu sunt conditii pentru a fi operati.”

In acest spital, era singura masa din Romania pe care puteau fi spalati pacientii arsi. Abia in vara acestui an am reusit sa filmam in spitalul de arsi si abia atunci si medicii au inceput sa vorbeasca. Medicul Elena Marincea lucreaza de zeci de ani aici.

Citește și

Viata lui Tedy la un an dupa Colectiv, in 30 de fotografii emotionante. "Nu stiu daca am ce sa iert, pe cine sa iert"

Un preot din Sibiu, profesor de religie, a bătut un elev în curtea școlii. Apoi a mințit în declarația dată autorităților

“Ia uitati-va in camera de pansamente. Asta este moarte curata. El se intinde in baia asta care nu se poate steriliza. Este o chestie care se spala cu apa nesterila. Pacientul se intinde acolo si se dezlipesc panasamentele cu dusul care are tot apa nesterila. Apa de la robinet”.

Prin urmare, acesta masa imbacsita a fost o sursa de infectare pentru oricine s-a urca pe ea. Si Dumnezeu stie cati germeni periculosi au colcait in acest loc. Prin spital umblau gandacii iar la terapie intensiva nu se putea vorbi nici macar de reguli minime de igiena. Aici climatizarea trebuia sa fie speciala. Lipsea cu desavarsire. Intr-un salon cu usa data de perete un tanar se zbatea intre viata si moarte.

Usa in usa cu salonul pacientului era toaleta in care doctorii ne-au sfatuit sa nu intram. “E superb. Nu va uitati ca va speriati”.

In acest spital, 10 tineri arsi in Colectiv si-au gasit sfarsitul. Si multi altii au plecat de aici cu bacterii. La acea vreme insa medicii de aici n-au scos o vorba despre spitalul in care lucrau. Nici ei si cei care raspundeau de sanatatea romanilor. Nicolae Banicioiu sustine ca pe timpul sau s-au investit 10 milioane de lei in acest spital si ca a discutat cu medicii in acele zile.

Toata lumea stia conditiile din spitale. Dar s-a tacut. Dupa ce in aceasta vara un om a murit cu larve pe el in sectia de terapie intensiva din spitalul de arsi, locul a intrat in renovare. Acum se lucreaza. Nu se stie insa clar cand vor fi finalizate lucrarile.

Spitalul Militar Reine Astrid, din Belgia este locul in care au ajuns pe 7 noiembrie 8 pacienti romani. Totul era pregatit pentru primirea lor. Dr. Serge Jennes, seful sectiei de arsi a Spitalului Militar Reine Astrid, povesteste: "Pentru noi a fost un moment memorabil. Era o duminica, a trebuit sa chemam de acasa echipele medicale, am lucrat pe doua fronturi: am facut 4 anestezii generale, de la ora 10 la 13, apoi de la 13 la 17, iar la 17 erau deja toti in camerele lor, cu pansamente noi, cu catetere noi, iar cei 3 aflati in stare critica au fost instalati la terapie intensive si starea lor a fost stabilizata. A fost ceva iesit din comun. Asa ceva vezi o data la 10 ani, iar eu am aproape 20 de ani de cand lucrez intr-un centru de arsi."

Asistenta-sefa reface traseul pacientilor romani si ne arata ce inseamna ingrijirea unui mare ars - ca la carte. Ajungem, prima data, in sala de primiri – urgente unde sunt 3 paturi pregatite cu tot ce trebuie: monitorizare, oxigenare, stativul pentru perfuzii. Imediat langa - o alta camera sterila. Tot ce vedem aici este pentru un singur pacient.

Langa pat se afla cada in care sunt spalati marii arsi. Medicii folosesc un sistem special pentru ridicarea si mutarea pacientului, iar cand acesta ramane fara bandaje, cu ranile expuse, temeratura in camera este ridicata la 31-32 de grade. Fiecare baie se face cu anestezie generala sau cu calmante derivate din morfina. Poate dura chiar si 3 ore. Exista un sistem de dus sterilizat pentru fiecare pacient, de asemenea, pentru a evita infectiile. Aerul care vine din tavan este, de asemenea, steril.

Si pentru apa exista filtre speciale. Claude Parmentier, asistenta sefa, explica de ce: “Sunt foarte multe infectii aduse de apa. Daca apa este contaminata din canalizare, de exemplu, atunci apa trebuie filtrata".

In centrul belgienilor exista 11 astfel de cazi. La noi, in intreaga tara, la momentul Colectiv, exista una singura - la spitalul de Arsi. "Daca aveti 20 de arsi si nu puteti spala cu mijloacele necesare decat 5, este clar ca au mai putine sanse. Aici nu as fi acceptat 20, pentru ca ar fi fost prea mult”, explica doctorul Serge Jennes.

A doua zi dupa Colectiv, in spitalele noastre erau internati nu 20, ci 150 de pacienti arsi. Cu toate acestea, autoritatilor romane, nu li s-a parut ca ar fi prea mult.

'A fost o greseala. Sa spuna "ne descurcam" a fost o greseala”, afirma dr. Serge Jennes. O greseala pe care, nici pana azi, la aproape un an distanta, nu si-a asumat-o nimeni. Din spitale lipseau multe. Exemplul cazii din spitalul de arsi este suficient. Cum au fost spalati in spitalele noastre pacientii arsi este dureros de imaginat.

Si ajungem, inevitabil, la problema infectiilor. In cazul unui mare ars, ele apar, de obicei, in a doua sau a treia saptamana. La ai nostri, erau instalate dupa doar cateva zile. Toti pacientii transferati in Belgia erau purtatori de germeni deosebit de periculosi.

"Probabil ca in momentul de fata, daca ramaneam acolo, mama impartea coliva”, spune Pavlos.

"Ceea ce ne-a uimit a fost ca aveau gemerni foarte foarte rezistenti, foarte repede”, declara medicii belgieni. “Erau aproape toti purtatori de Acinetobacter, o bacterie foarte rezistenta, au mai fost si altii, de exemplu stafilococ auriu."

Se nasc firesc o multime de intrebari. Oare unii dintre ranitii care au pierit in spitalele noastre, ar fi avut sanse peste hotare? Oare autoritatile romane ar fi putut trimite mai devreme pacientii in afara tarii?

"Da, ar fi putut, dar nu stiu de ce nu au facut-o", spune Serge Jennes. Belgienii au ajuns sa aiba centre de top, dupa un incendiu din 1967. Atunci, un mare magazin a ars si au pierit 300 de oameni. Asa ca in anii 70 au aparut 6 centre de arsi.

Iar azi se pot lauda cu unul dintre cele mai performante centre de arsi din lume. In 2015, si ai nostri politicieni si doctori s-au laudat. La Floreasca a fost inaugurata cu surle si trambite o unitate speciala pentru mari arsi. Mai bine de 6 milioane de euro a costat. Multe echipamente au fost cumparate la preturi mult umflate. Barocamera,de exemplu, a fost luata cu pret dublu. S-a dovedit mai tarziu ca nu este insa pentru tratarea marilor arsi ci pentru tratamente antiimbranire.

Dupa inaugurare, unitatea de arsi a ramas inchisa si inchisa a stat si in timpul tragediei din Colectiv. Si mult timp dupa aceea. Din lipsa de personal si pentru ca unele lucrari erau prost facute. Culmea este ca in timpul controalelor s-a dovedit ca in unitatea de mari arsi nu a fost gandita si o iesire in caz de incendiu.

Pana in acest moment, nimeni nu a raspuns pentru tragedia din Colectiv. Nici cei care au montat artificiile, nici patronii care au permis sa intre atatia oameni la concert, nici cei doi angajati ai ISU care au inchis ochii la neregulile din club, nici angajatii primariei, care au autorizat si controlat de-a lungul vremii acest loc. Sunt dosare deschise, dar la care inca se lucreaza. In vara, pe cand candida, Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4 nu-si gasea nicio vina. “Domnule reporter, dumneavoastra considerati, din experienta dumneavoastra, ca sunt vinovat? Spuneti si dumneavoastra”.

Asa cum vina nu-si gaseste nici seful Departamentului pentru situatii de urgenta Raed Arafat, nici fostul ministru al Sanatatii, Nicolae Banicioiu. Si el va candida acum pentru un mandat de parlamentar. Am incercat sa discutam si cu fostul premier, Victor Ponta. Nu vrut sa vorbeasca pe acest subiect.

Iar cluburile, cu toate ca ISU a facut peste 3.000 de controale, au ramas in mare parte in acelasi stadiu. Lume multa, acelasi subsoluri si intrari inghesuite. Oricand in aceste locuri nenorcirea din Colectiv se poate repeta.

Furie, indignare, durere - acestea sunt sentimentele cu care traiesc multe dintre victimele incendiului de la colectiv. Pentru ca la un an distanta, pare ca romanii nu au invatat mai nimic din aceasta tragedie.

Din cauza nerespectarii legilor, Cristian Matei, sau Mumu, cum ii spun prietenii, se afla acum printre noi, doar printr-o minune. "Colectiv nu e doar un club. Inseamna viata si inseamna moarte. Aici practic la mine s-a resetat viata. La 40 de ani m-am nascut din nou”, spune el.

S-a intors in fata clubului Colectiv ca sa nu uite ca aici a fost la un pas de moarte. Dar mai ales, pentru ca acesta este locul in care i-a vazut pentru ultima data pe unii dintre prietenii sai.

"Moartea lui Teo si a celorlalti 63 de tineri este cel mai dureros lucru. Nu ma intereseaza ranile pe care le am si faptul ca poate am ramas mutilat din treaba asta, chiar nu ma intereseaza, dar faptul ca au murit 64 de tineri nevinovati, mi se pare revoltator, asta ma doare cel mai mult si d easta si vin aici, ca sa ma asigur ca n-o sa uit niciodata ce s-a intamplat aici”, spune Mumu.

Mumu este editor la site-ul stirileprotv.ro. Alaturi de colega noastra fotograf, Teodora Maftei, a realizat cu doar o saptamana inainte de concert, ultimul interviu acordat de trupa Goodbye to Gravity. In seara concertului, Teo statea acolo unde ii placea cel mai mult - in fata scenei.

"I-am facut cu mana ca am ajuns in club pentru ca ii promisesem ca nu o sa ratez concertul asta. Ea a fost cea care a insistat foarte mult sa vin la concert si de-aia m-am dus la concert. Am zis: ok, nu pot sa nu ma duc, i-am promis lui Teo. Efectiv de asta m-am dus. Am zis: ma duc, stau o ora si ma intorc. Si m-am intors dupa 3 luni…"

Si Mumu si Teo au fost transferati la spitale din Israel. Teo, din pacate, nu s-a mai intors. Trezit dupa aproape o luna de coma indusa, Mumu a aflat, treptat, de proportiile dezastrului. Sotia sa, Oana, a incercat cat a putut de mult, sa ii ascunda cea mai dureroasa veste. “Am iesit sa mananc si el cu un deget, singurul deget pe care putea sa il foloseasca, s-a dus si a deschis laptopul. Si primul titlu pe care l-a vazut a fost cu Teo. Si ala a fost iarasi un moment foarte greu".

"Mi se parea ciudat. Cum, nu stii nimic de Teo? N-ai cum. Trebuie sa stii. Si atunci mi-am dat seama ca ceva nu este in regula. Si am cautat pe internet si am aflat ca a murit”, spune Mumu. “Dupa aceea am aflat ca erau mai multe victime si a fost un soc. A fost un soc pentru ca nu mi-am inchipuit ca ar putea sa moara atatia. Adica logic era ca lumea sa poata sa iasa de acolo. De ce nu a putut sa iasa din club?"

Oamenii nu au putut sa iasa pentru ca una dintre usi era blocata. Pentru ca geamurile erau zidite, iar fumul toxic a fost, pentru multi, fatal si pentru ca au ramas blocati in containerul mortii. Iar toate acestea pentru ca cei care ar fi trebuit sa verifice localul au inchis ochii ani la rand, in fata ilegalitatilor.

"E o chestie de cum iti faci meseria pana la urma. Incompetenta. Pana la coruptie, abuz in serviciu”, spune Mumu. Pentru ca nu s-a gandit in niciun moment ca viata ii este in pericol, a filmat inceputul incendiului. "Aveam in mana dreapta, tineam telefonul si filmam si a fost acea pala de foc, explozie, ce o fi fost, habar nu am, care a venit din spate si mi-a ars toata mana dreapta, cu tot cu telefon."

"A fost o schimbare de situatie asa cum n-am vazut niciodata in viata mea. In doua minute, totul era un cosmar acolo. Pe jos unii erau cazuti, calcati. A fost groaznic. S-a oprit curentul electric, fum, foc din tavan, oameni striviti”.

Doar sansa si o lupta extraordinara pentru supravietuire au facut ca Mumu sa fie scos de cineva din container. Din cauza adrenalinei, nu a realizat ca avea arsuri grave. "Voiam sa chem un taxi, acel tanar, barbat, a zis ca nu ma poate duce la taxi, ma duce la salvare. S-a prefacut ca ma duce la taxi si m-a impins intr-o ambulanta".

"Am iesit cu tanarul ala de care spuneam. Mergeam asa, umar la umar, mergeam descult ca nu mai aveam adidasi, si descult asa, am mers pana pe aici pe undeva , nu stiu exact pe unde. Si pe aici erau ambulantele. Cica da, hai ca te bag intr-un taxi. Si m-a impins in aia”, povesteste Cristian Matei. "Am vazut inregistrari cu morti intinsi pe jos, cu arsi, cu nu stiu ce. Eu nu le-am vazut pe astea. Nu le-am vazut, nu ca nu existau. Poate nu le-am vazut ca eram eu… iesea fum din mine. Ca asa mi-au zis medicii si Oana, ca inca fumegam cand am ajuns la spital."

A ajuns la spitalul Bagdasar Arseni. "Mi-au spus ca dintre cei de la Bagdasar era cel mai bine, ca era 25% suprafata arsa, ca n-are leziuni interne." Dar nu era asa. Oana Matei povesteste: "A doua zi l-au scos din sala de operatie intubat, ventilat mecanic, cu suport pentru inima, cu hemoragie interna si mi-au spus ca are 50% suprafata arsa si cu caile respiratorii aproape distruse".

Pe 6 noiembrie a fost transferat in Israel. Starea lui era extrem de grava. Medicii din Israel erau rezervati. Timp de o luna, Mumu s-a zbatut intre viata si moarte. "Am avut niste cosmaruri incredibile atunci, pe care nu le pot povesti. Nu stiu sa le descriu. Au fost in halul asta de groaznice, incat nu stiu sa le povestesc. Oana mi-a aratat fotografia copiilor si eu nu i-am recunoscut.”

Sotia si mesajele prietenilor l-au ajutat, insa, sa mearga mai departe. In ianuarie, Mumu s-a intors acasa. De atunci, face aproape zilnic terapie extrem de dureroasa - pentru recuperarea mobilitatii mainilor.

"Si-a pierdut anumite functii. Si sistem nervos si tot. si atunci incercam sa aducem sange aici, local si sa stimulam pielea sa se hraneasca, sa se hidrateze", explica terapeutul sau.

"Dreapta, de exemplu, e mai rece, fiindca nu circula sangele. Aici, dupa cateva minute, simt ca ia foc, vorba aia", spune Mumu. “Am avut o perioada in care ma intepa pielea peste tot din senin, asa. Si iti dai seama ca aveam reactii de-alea, ziceai ca sunt nebun.”

Din luna iulie Mumu s-a intors in redactie, unde scrie stiri despre o Romanie pe care a gasit-o la fel cum a lasat-o. "Toata lumea era furioasa pe politicieni, pe parlamentarii care chiulesc, pe aia care au afaceri cu statul, a fost tot valul asta de furie, dupa care, dupa 2-3 luni au uitat toate lucrurile astea, au fost alesi primari care erau cercetati penal."

“A fost o nebunie la inceput, dupa care, dupa doua saptamani au inceput sa apara iar pozele cu pisici… exact asta se reflecta si in mentalitatea oamenilor”, spune si Oana Matei.

"Cluburile in momentul de fata functioneaza fara autorizatie de securitate la incendiu. De ce? Pentru ca s-a prelungit termenul pana cand patronii pot intra in legalitate. Si atunci? Nu e la fel ca inainte?”, se intreaba Mumu.

Acum lupta si merge mai departe. Bobo a venit cateva zile in tara si s-a intors acolo unde ii place cel mai mult. La tobe. Pavlos este clasa a X-a si tine pasul cu scoala, de la distanta. Viseaza ca intr-o buna zi sa devina student la Istorie si sa traiasca intr-o tara normala. "Oamenii care au murit de bacterii in spitale sunt dovada deplina a nepasarii totale. Si e tragic. S-au pierdut oameni de valoare”, spune Pavlos. “Lumea trebuia sa deschida gura. Se stie de peste 20 de ani ca sistemul medical e varza. Se stie de peste 20 de ani ca suntem condusi de niste hiene corupte. Deschideti gura cand e cazul. Momentan e cazul."

In seara zilei de 30 octombrie, fix acum un an, tineri nevinovati au murit intr-un club in care nicio regula de siguranta nu era respectata. In zilele urmatoare alti tineri au murit prin spitale unde, din nou, regulile nu au fost respectate. 64 este numarul lor. Alte zeci au ramas cu rani si traume pe viata. Pe cei care au plecat si pe cei care sufera nu trebuie sa-i uitam! Asa cum nu trebuie sa-i uitam nici pe cei care au facut posibil tot acest dezastru. Pentru a nu le da sansa sa-l repete!

Articol recomandat de sport.ro

Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă