Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Raportul MCV: Tragedia din Colectiv "a scos la iveala consecintele coruptiei". Parlamentul a pus piedici DNA si ANI

Embed:

Comisia Europeana a publicat miercuri raportul privind progresele facute de tara noastra in domeniul justitiei. Din pacate, nu este ultima monitorizare MCV.

Comisia Europeana a prezentat miercuri, la Bruxelles, rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare) pentru evaluarea progreselor inregistrate de Romania si Bulgaria in reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei. Raportul poate fi citit aici (in format .pdf, pe site-ul Comisiei Europene).

Cea mai importanta concluzie este ca tara noastra va continua sa fie monitorizata in cadrul acestui mecanism, desi unele surse afirmau ca in 2016 se va renunta la MCV pentru Romania. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca va discuta pe acest subiect cu Comisia Europeana si ca are "sperante destul de bine intemeiate ca un orizont de timp va fi dat" pentru ridicarea monitorizarii,

Mai jos puteti citi punctele-cheie legate de noul raport, sintetizate:

Parlamentul, sursa de instabilitate
Verigile slabe ale Justitiei
ANI, bila alba in ciuda sefului anchetat
Efectele dosarului Ponta
Coruptia locala si harta baronilor realizata de www.stirileprotv.ro
Bila neagra pentru Parlament
Tragedia din Colectiv, exemplu de efect al coruptiei
Tariceanu, critic la adresa raportului
Parlamentul si Avocatul Poporului, criticate in precedentul raport
Ce este Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)

 

Parlamentul, sursa de instabilitate

In privinta noilor coduri penale, raportul afirma ca inca nu exista un mediu legislativ stabil pentru acestea, la aproape doi ani de la adoptare. “O sursa persistenta de instabilitate au reprezentat-o procedurile parlamentare recurente privind codurile”, afirma expertii CE. „Parlamentul a acordat o atentie deosebita unui numar de modificari care au reprezentat o sursa de controverse. Autoritatile judiciare, societatea civila si statele membre au criticat aceste modificari pe motiv ca ar prejudicia lupta impotriva coruptiei si ar reduce capacitatea autoritatilor de aplicare a legii si a instantelor de a desfasura urmariri penale si de a aplica sanctiuni.”

Verigile slabe ale Justitiei

Se mentioneaza totusi si existenta unor probleme in sistemul de justitie, de pilda in activitatea Consiliului Superior al Magistraturii. „Noul Consiliu ar trebui sa abordeze preocuparile exprimate de numerosi magistrati cu privire la faptul ca CSM este deconectat de profesie. A fost nevoie ca peste o mie de magistrati sa semneze o petitie pentru a convinge CSM sa organizeze o consultare a tuturor instantelor cu privire la un nou sistem de numire, evaluare si promovare a magistratilor. Viitorul CSM ar putea sa isi demonstreze angajamentul fata de transparenta si responsabilitate, de exemplu, sa fie pregatit sa isi prezinte si sa isi explice politicile si deciziile in reuniuni deschise periodice cu adunari ale judecatorilor si procurorilor la toate nivelurile, precum si cu societatea civila si organizatiile profesionale."

In raportul se atrage atentia si asupra procedurii de numire a procurorilor de rang inalt, afirmandu-se ca „ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust si independent, deoarece la nivel legislativ nu exista criterii pentru a se asigura cel mai inalt nivel de competente profesionale si integritate, iar procedura de numire actuala comporta o componenta politica puternica, avand in vedere rolul pe care il are in cadrul acesteia ministrul justitiei. In trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversa si au fost marcate in mod clar de influente politice.

ANI, bila alba in ciuda sefului anchetat
Agentia Nationala de Integritate primeste in general bile albe de la expertii UE: “In pofida demisiei presedintelui sau, ANI s-a ocupat in continuare de un numar mare de anchete in cursul perioadei de raportare. ANI a continuat sa initieze un numar semnificativ de anchete in materie de conflicte de interese si de incompatibilitate, multe dintre acestea avand ca obiect politicieni locali”. Se atrage insa si aici atentia asupra obstacolelor puse de legislativ: „Executarea deciziilor definitive ale ANI si confirmarea acestora prin hotarari judecatoresti definitive a ramas o problema in 2015. Doua cazuri din Parlament au inregistrat intarzieri semnificative inainte ca deciziile finale privind incompatibilitatea sa fie executate, conducand la incetarea unui mandat de parlamentar".

"Viitoarele alegeri locale (iunie 2016) si parlamentare (noiembrie 2016) vor constitui un test-cheie. Noua lege electorala prevede in mod expres ca persoanele excluse de la alegeri printr-o hotarare judecatoreasca nu pot candida la alegeri. ANI are responsabilitatea specifica de a verifica declaratiile de avere ale tuturor candidatilor. ANI intentioneaza sa organizeze reuniuni la nivel local cu persoanele responsabile de verificarea declaratiilor de avere si sa ofere orientari si informatii cu privire la erorile recurente."

Efectele dosarului Ponta
Dosarul fostului premier Victor Ponta este considerat un punct crucial in privinta modului in care a fost tratata justitia in 2015. „S-a inregistrat o crestere a numarului de cereri de aparare a independentei justitiei, in urma unor atacuri in mass-media si din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru si a presedintelui Senatului. De asemenea, au existat in continuare cazuri de presiune asupra unor judecatori ai Curtii Constitutionale. Asa cum se mentiona in raportul din 2015, in perioada premergatoare alegerii presedintelui Romaniei, erau semne de schimbare in sensul unei abordari mai responsabile. Aceasta s-a disipat insa in primavara, in special in urma deschiderii de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a unei anchete vizandu-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, in mod personal, atat pe seful DNA, cat si pe cel al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ)”

Se vorbeste insa si despre protestele care au dus la caderea guvernului Ponta. "Sprijinul public pentru actiuni impotriva coruptiei a fost recunoscut drept un factor important in timpul demonstratiilor care au condus la demisia prim-ministrului in noiembrie 2015".

Coruptia locala

Coruptia locala este considerata o problema-cheie. “Incepand cu anul 2013, numarul total de functionari locali trimisi in judecata pentru coruptie se ridica la aproape 100 de primari, peste 20 de presedinti ai Consiliilor judetene si zeci de alti functionari locali. Arestarea primarului municipiului Bucuresti in 2015 a fost ilustrarea cea mai puternica a acestei probleme.”

In ceea ce priveste situatia sefilor de Consilii Judetene, raportul tehnic citeaza chiar harta interactiva realizata de www.stirileprotv.ro in decembrie 2014 pentru a ilustra problemele penale ale acestor alesi locali (la pagina 27, nota 112).

Aici puteti descarca raportul tehnic

Bila neagra pentru Parlament

Parlamentul este criticat, ca si precentul raport, pentru modul in care a gestionat problema imunitatii senatorilor si deputatilor. „In 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete sau aplicarea masurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat in rapoartele privind MCV anterioare. Desi majoritatea cererilor au fost admise, ramane valabil faptul ca raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA este lipsit de criterii obiective pe baza carora sa se furnizeze o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri.

"Ramane de actualitate faptul ca, dupa cum s-a mentionat in raportul din 2015, ministrii au ramas in functie dupa ce impotriva loc incepuse actiunea penala, iar parlamentarii cu condamnari definitive pentru coruptie au ramas in functie. Masurile intreprinse in aceasta privinta au fost luate mai degraba de unele partide politice decat de Parlament."

Tragedia din Colectiv, exemplu de efect al coruptiei

Si incendiul din Colectiv este mentionat, ca o ilustrare tragica a problemei coruptiei in Romania. „Provocarea reprezentata de combaterea coruptiei in societatea romaneasca in ansamblu este bine cunoscuta. Tragicul incendiu de la Bucuresti din luna octombrie a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveala consecintele coruptiei la nivel local si care a facut dovada faptului ca problema este larg raspandita.

Printre domeniile de risc identificate se numara educatia, sanatatea si achizitiile publice la nivel local, care implica decizii cu consecinte financiare directe. Alte cazuri au inclus falsificarea examenelor, fraude in materie de asigurari de sanatate si proceduri de achizitii publice masluite, in care sunt implicati uneori un numar mare de functionari.”


Tariceanu, critic la adresa raportului
Surse citate de Euractiv afirmau anterior ca raportul va saluta continuitatea in lupta anticoruptie, dar va atrage atentia asupra modului in care Parlamentul rezolva cererile de ridicare a imunitatii deputatilor si senatorilor.

Desi raportul nu era inca publicat, Calin Popescu-Tariceanu l-a criticat deja miercuri dimineata la Senat. "Nu mi se pare deloc corect modul in care procedeaza Comisia Europeana fata de progresele enorme pe care le-a facut Romania in ultimii ani in toate privintele si, de aceea, va spun ca privesc cu din ce in ce mai putin interes aceste raporturi care nu mi se par deloc obiective", a spus, conform Agerpres, seful Senatului, una dintre institutiile care primesc constant bile negre in aceste evaluari.

Citeste si: Tariceanu ii cere lui Iohannis sa le demita pe sefele DNA si ICCJ. De ce sunt acuzate Laura Codruta Kovesi si Livia Stanciu

Parlamentul si Avocatul Poporului, criticate in precedentul raport
De altfel, si anul trecut cele mai multe critici din raport au fost la adresa legislativului de la Bucuresti. Expertii Comisiei Europene afirmau atunci ca raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA pare "arbitrar si lipsit de criterii obiective". O alta problema sesizata de raportul de anul trecut este cea a recuperarii daunelor de catre stat sau de catre persoane private, in urma unor decizii definitive ale instantelor.

De asemenea, CE atragea atentia ca trebuie sa combata si mica coruptie, precum si manifestarea acestui fenomen in educatie si sanatate. O alta institutie criticata in raportul din ianuarie 2015 a fost Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, ales cu sprijinul unui singur partid. Expertii Comisiei au criticat decizia sa de a nu se amesteca in cazul ordonantelor de urgenta vizand chestiuni politice, dand ca exemplu OUG privind migratia alesilor locali. Concluzia a fost insa ca Romania a continuat sa faca progrese in Justitie si lupta anticoruptie, care au avut „o dinamica remarcabila".

Ce este Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)
Romania este monitorizata de Comisia Europeana la capitolul Justitie si Afaceri interne prin MCV din momentul in care am intrat in UE la 1 ianuarie 2007. Este vorba despre un mecanism fara precedent in Uniune, aplicat doar tarii noastre si Bulgariei.

Cele patru obiective de referinta pe care Romania trebuie sa le atinga, pentru a fi ridicata monitorizarea, sunt: consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie; instituirea unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa conduca la aplicarea unor sanctiuni disuasive; inlaturarea coruptiei la nivel inalt; inlaturarea coruptiei la nivelul administratiilor locale.

 

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 27 Ianuarie 2016
  • 10 Comenteaza
Ultimele stiri
 
 
 
© 2016 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed