Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Hristos a Inviat! Cum au trait mii de romani slujba de Inviere la Manastirea Curtea de Arges. Video

61317864
Embed:

Cea mai importanta sarbatoare a Crestinismului tranforma casele a milioane de romani in locuri de praznic al Invierii Domnului.

Credinciosii s-au rugat la miezul noptii sa fie biruitori in fata raului, asa cum Mantuitorul a fost in fata mortii.

In fiecare biserica, ortodoxa si greco-catolica din tara, oamenii au venit sa ia lumina sfanta si sa aduca apoi acasa in familii mesajul lui Hristos cel viu. Mai buni, mai curati, mai emotionati.

61317864 Hristos a Inviat! Cum au sarbatorit mii de romani Invierea la Manastirea Curtea de Arges 61318009 Hristos a Inviat! Cum au trait mii de romani slujba de Inviere la Manastirea Curtea de Arges. Video

Sfinti ai Bisericii spun ca Invierea nu este altceva decat momentul cand "Dumnezeu coboara in suflet, iar sufletul urca la Dumnezeu"

Un indemn emotionant care, la fel ca pe dealul Mitropoliei din Bucuresti, s-a auzit in toate locasurile sfinte din tara.

Manastirea Curtea de Arges a fost inconjurata de sute de oameni incredintati ca, de vreme ce Hristos a inviat, atunci raul este mai slab decat binele, viata este mai tare decit moartea.

Corespondentul Protv Alex Dima a stat de vorba cu parintele Silviu Florius Marinescu, despre acest moment miraculos pe care se sprijina tot crestinismul: Invierea Domnului.

In Bucuresti, mii de oameni au venit la spujba tinuta de patriarhul Daniel. In lumina lumanarilor, fiecare s-a rugat in taina pentru izbavirea de necazuri si pentru cei dragi.

In multime intalnim o tanara protestanta venita din Anglia, impresionata de slujba ortodoxa: "A fost foarte frumoasa. Nu am mai vazut o slujba crestin-ortodoxa pana acum, asa ca este foarte interesanta."

MESAJUL SFANT PE CARE PASTELE IL POARTA

Pastele, sarbatoarea crestina care cheama oamenii sa ia Lumina Sfanta, aduce bucuria unica a Invierii Mantuitorului, dar si ritualuri si traditii religioase printre care si cea a salutului cunoscut chiar si de cei mici - "Hristos a inviat!", "Adevarat a inviat!".

Sarbatoarea Pastelui este considerata a fi una a bucuriei date de vestea Invierii. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul ""Hristos a inviat!", la care se raspunde cu "Adevarat a inviat!".

De Paste, spun preotii, nimeni nu trebuie sa fie trist, nimeni nu trebuie sa planga, bucuria fiind sentimentul pe cat de unic, pe atat de predominant in zilele de Paste.

Numele sarbatorii deriva din cuvantul ebraic "pesah", care inseamna "trecere" si vine din termenul egiptean cu acelasi inteles "paseh".

Lumina Sfanta de la Ierusalim a fost adusa sambata seara, cu un avion special, la Bucuresti, unde reprezentanti ai Protoieriilor din Arhiepiscopia Bucurestilor si ai altor eparhii ale Patriarhiei Romane au venit. De asemenea, de la Aeroportul International "Henri Coanda", Lumina Sfanta de la Ierusalim a fost dusa cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare (cu escala in Cluj-Napoca) si Timisoara, pentru clerul si credinciosii ortodocsi din nordul si vestul tarii.

La Catedrala Patriarhala din Capitala, Lumina Sfanta a fost oferita credinciosilor, la slujba de inviere, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Parinte Daniel.

In bisericile ortodoxe, slujba de inviere a inceput in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult. Invierea Mantuitorului nu a fost insa proclamata in interiorul bisericii, ci in afara acesteia, pentru ca, spun preotii, ea priveste pe toti oamenii.

La miezul noptii, preotul a iesit din biserica si va chema credinciosii cu indemnul "Veniti de luati Lumina!". In multe locuri, Lumina a fost impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropite cu vin, denumite Paste.

CITESTE SI:

- Cum a ajuns Lumina Sfanta de la Ierusalim la Bucuresti. Secretele din spatele acestui ritual

- Imagini cu aprinderea Luminii Sfinte de la Ierusalim, ritualul respectat de aproape 2000 de ani

Dupa ce lumanarile oamenilor au fost aprinse, alaiul avandu-l in frunte pe preot inconjoara biserica de trei ori, cantand "Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le". Apoi, s-a intrat din nou in biserica, unde a continuat slujba de Inviere, care a durat pana la 3.00 dimineata.

Credinciosii au adus la biserica, in noaptea Invierii, oua vopsite, cozonac, pasca, friptura si alte preparate de Paste, pe care preotii le sfintesc. Dupa slujba, s-a dat dezlegarea la dulce, care marcheaza incheierea postului, astfel ca merindele sfintite vor putea fi mancate.

Tot de Pasti, credinciosii aprind lumanari pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomana celor sarmani.

Duminica, spre pranz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca "A doua Inviere", la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.

Saptamana de dupa Inviere se numeste Saptamana Luminata, in care nu se mai posteste. Conform traditiei, in Sambata Mare si in zilele de Paste (duminica, luni si marti), nu se spala rufe, acest obicei fiind mentinut in unele locuri pana in joia din Saptamana Luminata.

RITUALURILE DE PASTE IN ROMANIA

Sarbatorile de Pasti sunt marcate de obiceiuri stravechi, care implica curatenia, atat cea interioara, cat si cea a casei, innoirea hainelor, pregatirea bucatelor specifice, ciocnitul oualor rosii, alaturi de traditii mai noi, precum oferirea de cadouri pe care le aduce Iepurasul.

Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa. De "curatenia de Pasti" orice gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sarbatoare.
Preparatele de Pasti care, in general, nu lipsesc de pe masa sunt ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.

La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la suprafata) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi "condeie" au fost lumanarea - cu al carei capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne - si pana de gasca.

CITESTE SI:

- Traditii de Paste. Superstitiile pe care romanii crestini le-au mostenit si le respecta de secole

- Cozonaci, drob, pita de casa si friptura de miel. Cum arata o masa traditionala de Paste in Ardeal

Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.

In comunitatile traditionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la o zona la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute" sau "pe nevazute". Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.

Si in Bulgaria, ca si in Romania, se obisnuieste ca ciocnitul oualor sa se transforme intr-o competitie intre meseni, cel mai rezistent ou fiind numit "borak" (in bulgara, "luptator" n.r.).
In unele zone, cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor, se pastreaza pentru vraji sau descantece sau se pun in hrana animalelor.

Dupa slujba de Inviere de la miezul noptii, are loc loc prima masa de Pasti in familie.

In prima zi de Pasti, exista obiceiul ca toata familia sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani de argint sau de aur, crezandu-se ca toti vor fi astfel sanatosi si prosperi.

La catolici, exista o serie de obiceiuri specifice, care se regasesc in Transilvania. Cel mai spectaculos si mai bine cunoscut este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea "Ostera", de unde provine si denumirea Pastelui -"Ostern".

Baietii si barbatii stropesc fetele si femeile, in a doua zi a Pastelui, potrivit unui obicei stravechi originar din Germania. Scopul este ca acestea sa ramana frumoase pe tot parcursul anului. Grupuri de sateni colinda prin sat pana seara tarziu, pentru ca nicio fata sa nu ramana nestropita. La origine, pentru stropit se foloseau galeti cu apa de izvor, simbolul purificarii inca din precrestinism, acestea fiind inlocuite in prezent cu sticlute de parfum.

In satele populate de nemti exista si obiceiul impodobirii fantanilor cu oua colorate de Paste.

In Ardeal, tinerii maghiari obisnuiesc sa impodobeasca, de sambata noaptea, cu crengi de brad portile caselor unde locuiesc fete nemaritate. Fetele care au pandit toata noaptea la ferestre stiu pe cine sa rasplateasca, astfel ca flacaii primesc in ziua de Pasti bucate sau bani.

In Cehia si Slovacia, stropitul femeilor poate fi inlocuit cu aplicarea unor lovituri usoare, cu un bici special, impletit din opt, 12 sau chiar 24 de ramuri de salcie si decorat cu panglici colorate. Se crede, si in acest caz, ca femeile "curtate" astfel vor ramane frumoase si sanatoase, iar cele care au fost neglijate se pot simti jignite.

Obiceiurile de Paste nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mancaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, Osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mancaruri sunt binecuvantate la biserica, alaturi de oua si carne.

In crestinismul timpuriu, cei care se botezau in timpul slujbei de Pasti erau imbracati in alb. Ei purtau aceste vesminte intreaga saptamana, ca pe un simbol al noii lor vieti. Cei deja botezati nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arata ca impartasesc noua viata a lui Hristos. In acest fel, obiceiul de a purta haine noi a devenit o traditie de Pasti.

Iepurasul de Pasti este un simbol pagan, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate altfel in noaptea dinaintea Pastelui.

Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Iisus Hristos.

Si pentru ca romanilor Pastele li s-a parut foarte important, au mai imaginat si alte "feluri" de Pasti. La o saptamana dupa duminica Pastilor, in prima zi de luni, o parte din crestinii ortodocsi obisnuiesc sa sarbatoreasca Pastele Blajinilor. Aceasta sarbatoare mai este numita si Prohoadele, Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, fiind dedicata spiritelor mosilor si stramosilor.

Si tot asa a fost "inventat" Pastele Cailor, sarbatoare cu data mobila (ziua de joi din a sasea saptamana care urmeaza dupa Pasti), cand se crede ca, pentru un ceas, o singura data pe an, se satura caii de pascut iarba. Importanta sarbatorii s-a diminuat treptat, capatand un inteles peiorativ: a nu inapoia ceea ce ai imprumutat, a amana pana la "Sfantul asteapta", a nu te tine de cuvant. In legende si in unele colinde, sensul nou al sarbatorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegatoare, in permanenta nesatule, de catre Maica Domnului, care a fost incomodata de tropotul, nechezatul, mancatul si rontaitul nutretului in timpul nasterii lui Iisus, in ieslea din grajdul lui Craciun. Cu variante si credinte locale, sarbatoarea a fost atestata pretutindeni in Romania.

CITESTE SI:

- RETETE DE PASTE: Obiceiuri culinare internationale pentru masa de Paste

- MESAJE DE PASTE: Ce urari le poti trimite celor dragi de Paste

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 5 Mai 2013
  • 14 Comenteaza
Citeste mai multe despre: Alex Dima, inviere, Paste, Pasti,

Comentarii(14)

Comentariile venite din partea voastra cu privire la evenimentele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.stirileprotv.ro acele mesaje/ comentarii/ opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.
Nume:
Mesaj:
 
61586440
© 2014 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed