Dublul standard intre vestul si estul Europei. Un roman angajat in Germania face dezvaluiri despre calitatea alimentelor

Cat de mult conteaza timpul de fierbere a carnii sau daca apelezi la afumare naturala, cea cu fum ori o afumare lichida, mult mai la indemana?

Reteta si ingredientele sunt aceleasi, dar procesul tehnologic nu se regaseste pe eticheta. Nu e impus prin lege, si dublul standard poate fi mascat lejer.

Doar prin analize se poate demonstra ca un produs este net superior calitativ celuilalt, in functie de tara unde este produsa si livrata marfa.

Vreti sa stiti si diferentele de pret? Vedeti in aceasta ultima parte a investigatiei noastre.

Citește și

"Romania, te iubesc" a testat calitatea branzeturilor care se vand in Romania si in Occident. Ce spun specialistii

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

In cazul produselor din carne, NU reteta de fabricare si ingredientele difera de la o tara la alta, ci de cele mai multe ori e vorba de calitatea materiei prime, adica a carnii folosite. Si asta nu ti-o arata nicio eticheta. Poti vedea ca pentru romani, produsele au mai mult usturoi, in timp ce neamtul sau francezul prefera alte condimente, insa nimeni nu precizeaza ce tip de carne este, ce portiune din animal a fost adaugata.

Legislatia nu obliga asta.

Petre Alexe, prof dr. la Facultatea de Chimie Alimentara "Dunarea de Jos" Galati: "Discutia este in modul cum se exploateaza anumite proprietati ale produsului respectiv. Un jambon fume, un salam tip sibiu, nu reprezinta altceva decat niste produse la care valoarea organoleptica e importanta. Daca iau o felie de jambon si o compar cu o carne.

Am aceleasi componente, din punct de vedere al compozitiei am identitate, dar difera prin proces tehnologic prin care am trecut, in unul am realizat, ele sunt identice. Dar nimeni nu poate spune ca am creat un fals. Consumatorul da pretul, deci ne aflam intr-un joc periculos in a da valoarea si placerea."

Petre Alexe e profesor doctor in tehnologia carnii si este Presedintele Asociatiei Specialistilor de Industrie Alimentara din Romania.

"Diferenta e in complexitatea unor procese biochimice in produsul respectiv, unde e maturarea accelerata, sunt produse controlate dar care nu mai asigura dezvoltarea, transformarile elementelor de baza nu mai au loc complex, ci au loc dirijat".

El spune ca legislatia europeana este destul de ambigua si ar trebui sa existe reglementari mai clare in privinta etichetarii carnii, la nivelul tarii noastre. La Facultatea unde activeaza a pregatit un proiect privind o eticheta mai complexa pentru produse de la noi, care sa poata fi scanata in orice magazin si care sa ofere cumparatorului informatii detaliate privind calitatea materiei prime, inclusiv provenienta ei.

"Daca ele au fost comandate in procese diferite, ele vor fi produse diferite. Cei care comanda sunt cei care platesc, cei care contracteaza produse, factorul economic, de aici incep lucrurile, prima negociere este cu tenta economica. Problema grava e cand folosesti un brand si nu il respecti. Ei se acopera cu linia de produse si cu neatentia consumatorului care nu citeste tot. De aceea luptam sa existe o posibilitate usoara in a detalia si compara lucrurile."

In landul german RENANIA de Nord-Westfalia exista o zona care abunda in abatoare si linii de procesare a carnii, unde sunt sacrificati cate 20.000 de porci pe zi.  Aici lucreaza in jur de 3.000 de romani, de la macelari care transeaza, pana la cei care ambaleaza si fac export de materie prima. Am vorbit cu cativa dintre ei si sustin ca dublul standard intre vestul si estul Europei incepe inainte de procesarea carnii. Oamenii ofera detalii sub protectia anonimatului sau filmati pe ascuns.

Oficial, nu exista nicio diferenta intre marfurile livrate in Europa.

Angajat roman: "Pentru Germania carne buna. La noi si cu par cu sorici cu grasime…"

Din relatare reiese ca pietele din Estul Europei primesc marfa de slaba calitate, cel mai probabil si la un pret mai mic. Angajatii romani spun ca toti procesatorii stiu ca din Germania, Franta sau Elvetia marfa se intoarce daca este cu probleme, in timp ce in tarile est europene practica e alta.

Intr-un depozit de produse alimentare din Franta exista mai multe tipuri de jambon presat. Reprezentantul companiei care furnizeaza produse in toata Europa sustine ca pretul produselor dicteaza locul unde ajunge marfa. Asa ca nemtii, francezii si elvetienii prefera mai mult jambonul clasic, din pulpa de porc.

Dar e mai scump. In Estul Europei, in tari precum Rusia, Ungaria Romania si Bulgaria, ajunge un jambon ceva mai ieftin, desi producatorul il face dupa aceeasi reteta. Nu contine pulpa de porc si e cu 40% mai ieftin.

Pana la raft, preturile se egalizeaza la produsele de calitate diferita, din cele doua tari, daca adaugi costurile de transport si alte cheltuieli. Asa ca romanul ajunge sa plateasca la fel ca neamtul, pe o marfa mai slaba calitativ.

In Estul Europei se vinde bine jambonul reconstruit, cum il denumesc francezii, desi putini romani stiu ca pretul din Romania este acelasi cu cel din Franta, la cel din pulpa de porc, desi compozitia si implicit calitatea, difera.

Furnizorii din Franta si procesatorii germani spun ca Romania e asociata tarilor din fostul bloc sovietic, cand vine vorba de gust, si cerintele consumatorilor, adica prefera o carne grasa, care sa nu fie foarte pasata prin procesare, asa cum prefera nemtii, si care poate sa aiba bucatile de grasime la vedere.

In orice tara civilizata pretul ar trebui sa fie un indicator al calitatii produsului, iar statul sa asigure cadrul prin care oamenii sa fie informati corect referitor la ce cumpara.

Sorin Minea, presedinte Romalimenta: "In hipermarketurile francezilor poti vedea ca pe produsele alimentare sunt trecute clase de calitate, de la A la E, in functie de valoarea nutritionala. Cele cu indicativ A pe eticheta contin carne provenita din animale necrescute accelerat, nestimulate artificial, adica cele care nu au fost hranite cu tot soiul de taratze cu hormoni de crestere.

Caserolele cu cotlet de porc sau cele cu pulpe de pui costa cu unul sau chiar doi euro mai mult, fata de urmatoarea clasa, B, in timp ce la clasa C gasim marfa care provine in general din afara Frantei, produse mai grase, si de la animale crescute accelerat.

Si mai exista o precizare importanta - daca produsul a fost sau nu congelat anterior vanzarii. In Romania poti vedea o clasificare doar in privinta oualelor, in timp ce la caserolele de pui unii producatori mentioneaza conditiile de crestere.

Klaus Winkler spune ca diferenta e uriasa intre un animal crescut in ritm natural si altul crescut accelerat: "Exista porci care sunt crescuti foarte repede si aia sunt mai grasi".

La sectorul legume si fructe, legislatia franceza ii obliga pe furnizori sa mentioneze daca produsele sunt sau nu tratate, scrie negru pe alb daca au suferit vreun tratament chimic. In acest caz, diferenta poate fi dubla la kilogramul de portocale sau mere.

Francezul stie ce decizie sa ia, in functie de clasificare si de toate mentiunile de pe etichete.

Dincolo de toate impunerile legislative, marile hipermarketuri din Franta au introdus criteriul frecventei alimentare pe etichetele produselor. Si acesta e un mod de educare a consumatorilor, care pot citi de cate ori pe zi sau pe saptamana e bine, conform medicilor, sa consume o anumita marfa de la raft.

La nemti diferentele se datoreaza materiei prime - purcei fara grasime la ei, scroafe grase la noi. Angajatii romani din abatoarele germane spun ca atata timp cat dinspre Romania se cere marfa ieftina, pentru procesare, in tara noastra ajung carcase grase, de calitate inferioara.

Un alt barbat care lucreaza in Germania spune ca spre tarile din Est se trimite de multe ori multa carne congelata, in amestec cu cea proaspata.

Carnea congelata poate fi folosita in procesare, dar doar daca e pastrata in anumite conditii, si toti producatorii se feresc sa recunoasca oficial ca apeleaza la amestecuri cu carne proaspata. Procesatorii refuza sa permita filmarea unui astfel de proces tehnologic, dar pe internet poti gasi numeroase dovezi in clipurile demonstrative ale dealerilor de echipamente pentru industria alimentara.

Calitatea produsului final e diferita, sustin specialistii, in functie de procentul de materie prima a provenit din congelare.

Magda Mititelu, Facultatea de Farmacie Carol Davila: "Pana la urma e vorba de valoarea nutritionala, ce aport de nutrienti iti da respectivul produs…"

Magda Mititelu este profesor la Facultatea de Farmacie din Capitala si preda chimie alimentara studentilor din anul 3.

Globalizarea ne-a adus in Romania si importuri in a caror compozitie gasim pe langa conservanti, multe ingrediente care pe eticheta au mentiuni ce nu spun mare lucru.

"Sare amestec" poate inseamna sare cu nitriti, in timp ce "condiment universal" poate ascunde monoglutamat. Iar sub denumirea "enzime naturale" poti gasi transglutaminaza, cunoscuta in industria procesatorilor drept lipiciul de carne.

Este perfect legal si se foloseste la reconstructia bucatilor de muschi de porc si vita, dar si la obtinerea cascavalului industrial, din resturi de la branzeturi. Este o enzima bazata pe hem, componenta al sangelui si poate fi pusa in iaurturi, pentru spor de fermitate si pentru a face produsul mai cremos. Nu in utimul rand se foloseste la procesarea pestelui.

Specialistii in inginerie alimentara de la Galati spun ca, desi acum e folosita legal, este posibil ca cercetarea sa arata ca in viitor, tipurile de enzime si gelatina naturala ar putea fi daunatoare organismului uman.

Nemtii isi educa gustul in astfel de mici magazine aflate in toate localitatile, unde calitatea marfii ii determina pe clienti sa faca diferenta si sa pretinda un standard sporit.

Neamtul are incredere in producatorii din zona, stie in ce conditii a crescut animalul. In Franta gustul clientilor e educat in astfel de BOUCHERII, adica macelarii de cartier, in care marfa e mereu proaspata si oamenii sunt obisnuiti sa primeasca muschi fraged.

Bucataria franceza nu "pacaleste", cum fac alte bucatarii, nu exista retete marinate si nici prea multe mirodenii, asa ca francezul vrea carne proaspata, pentru ca reteta se bazeaza pe savoarea ei. In Franta, statul a sprijinit tot ce insemna identitate franceza sub aspect culinar - facand din acest domeniu unul dintre cele mai profitabile sectoare din productia agroalimentara.

Francezii au fost printre primii care au reglementat ce inseamna produs de origine controlata, fapt care le-a permis micilor producatori sa concureze pe piata cu marile companii.

In Franta, micile magazine alimentare specializate, echivalente fostelor bacanii din Romania, au continuat sa existe si sa se adapteze din mers la evolutiile pietei si obiceiurilor de consum.

Raspund marilor tendinte, dar acopera si nisele imposibil de acoperit de retailerii mari. Asta inseamna ca astfel de rase de vaci de carne, cu muschi dens dar moale se gasesc si in hipermarketul din Franta. Rasa Charoleza, de exemplu, o gasesti la caserola, dar si la vitrina cu carne proaspata de la retailerul mare, la fel cum o gasesti si la macelarie, pentru ca sunt in concurenta directa, pentru a capta interesul cumparatorilor.

Macelarul Alexis spune ca a fost uimit sa descopere ca in Romania gasesti in galantare carne din vaca de lapte si mai putin din rasele de carne, cum se gasesc in Franta.

Nicio rasa de lapte nu se poate compara cu aceste rase apreciate la francezi, sustin marii producatori.

Francezul cauta savoarea, neamtul vrea produse fara grasime, romanii sunt mult mai orientati catre preturile accesibile. Toti vor calitate, dar standardele difera. Nici strainilor si nici romanilor nu le place sa fie pacaliti. Consumatorul roman ia totul de bun, cel european e ceva mai atent si mai circumspect.

Sorin Minea presedinte Romalimenta: „Cultura" cititului pe eticheta si al mancatului de calitate a inceput să prinda contur si in Romania, insa nu am deprins pe deplin cum sa pretindem aceasta calitate.

Romanii sunt parte dintr-o mare piata europeana cu mai putin control la partea de fabricatie, dar cu mai multa responsabilitate pentru ce este expus la raft.

O piata in care produsele difera de la o tara la alta, iar diferentele sunt tot mai greu de sesizat.
 

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare