România a rămas în urmă cu digitalizarea administrației. „Cetățeanul nu are încredere în instituția asta”
Digitalizare doar pe hârtie, partea a II-a. Țara cu o viteză a internetului de invidiat a rămas în urmă față de vecini. Majoritatea cetățenilor au un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media Europei.
Guvernarea electronică este pe hârtie, în continuare birocrația sufocă inițiativă privată și timpul pierdut la ghișeu de români este măsurat doar în nervi sau incompetența funcționarilor.
Pentru a putea intra în interacțiune digitală cu statul, fiecare român ar trebui să aibă o identitate digitală. Există un alt proiect în care s-au investit foarte mulți bani, dar cu rezultate mărunte.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Poarta de intrare către orice soluție digitală din România.
Reporter: „Din păcate, telespectatorii știu sau probabil că au auzit asta?”
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: Nu, nu. Și sunt 10, sub 10 instituții care s-au integrat cu el.”
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Poarta de intrare către orice soluție digitală din România.În condițiile în care îți iei buletinul, îi faci poză, îți faci un selfie și îți creezi identitatea electronică cu care poți să faci teoretic orice în spatele ei. Nu te mai duci la ghișeu să-ți ridici parola de la etajul 6. Cred că am investit atunci nu mai ținut de vreo 20 de milioane, 20 ceva de milioane de euro în el. E o platformă critică. E pilon al digitalizării.”
Mihai Matei, Asociația patronală a Industriei de software și servicii: „Este contul meu, este identitatea mea în relație cu toate instituțiile statului, am, nu știu, acest cont și o parolă, am o aplicație mobilă în buzunar și am un site în care și cu această identitate poți să te duci și să te autentifici, să te loghezi în orice aplicație a statului. Asta este critic. Fără sistemul ăsta pe care în momentul ăsta nu-l avem, nu este funcțional, nu ai acces la el, fără sistemul ăsta nu se pot întâmpla”.
Reporter: „Aveți identitate digitală?”
George Anghel, antreprenor: „Eu am identitate digitală, dar nu ROE-ID. Am încercat să-mi fac, am fost unul dintre primii probabil care a încercat să-și facă această identitate și am renunțat fiind la început.”
Bogdan-Gruia IVAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Modul în care am gândit toată povestea asta e să avem o singură aplicație a statului român care poate să fie utilizată direct de pe telefon, să poată să fie deschisă și într-un browser în care fiecare român să-și găsească acolo pe lângă un wallet în care să fie permis sub buletinul pașaportul, în care să aplicație, pe de o parte, pe de altă parte, pentru că interconectăm cu sistemul. Vorbim de un spațiu virtual în care vom putea să avem, în baza acestei platforme de interoperabilitate, să aducem un limbaj tehnic comun în care de asemenea.”
Reporter: Câte instituții vor fi acolo?
Bogdan-Gruia IVAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „O să fie zeci sau chiar sute. O să înceapă această migrare.”
Reporter: „Zeci sau sute din câte instituții?”
Bogdan-Gruia IVAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Acum, în România, total, de la primării, nu mă apuc acum să iau toate primăriile și vorbim de mii de instituții la nivelul României.”
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Dar vine o reticență a unei părți din societate. Adică avem probleme cu 666. Au fost mari probleme la pașaportul biometric. Dar nu avem o problemă cu telefonul mobil în care ne ia cu toate datele de pe planetă, știe tot ce facem, o grămadă de aplicații care conectează, respectă GDPR-ul.”
Încă de la sfârșitul anilor 90 au apărut câteva companii românești puternice, care și-au adjudecat contractele guvernamentale și au început să domine piață de IT. Companii bogate abonate la afaceri cu statul.
Siveco România, firma fondată de Irina Socol, se afla pe primul loc într-un top al firmelor din domeniul IT care au câștigat cele mai multe contracte de tehnologizare cu statul român în perioada 2011-2015. Siveco a castigat 62 de contracte în valoare de peste 430 milioane lei, cu 40 de autorități publice. În mai 2016, fondatoarea companiei a fost condamnată la doi ani și jumătate de închisoare pentru evaziune fiscala.
UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu, se afla pe locul doi cu 25 de contracte semnate cu 15 autorități, a căror valoare depășește 269 milioane lei. Fostul ofițer a scapăt de acuzațiile DNA din 2015 pentru dare de mită, după ce l-a denunțat și pe Ludovic Orban, tot într-un dosar de corupție.
Teamnet International, grup fondat de mogulul IT Sebastian Ghiță, se afla pe locul trei cu 26 de contracte în valoare de 258 milioane lei, încheiate cu 17 instituții publice.
Fostul deputat și secretar al Comisiei pentru controlul SRI s-a retras oficial din companii, dar era bănuit de DNA că avea sub control peste 50 de firme. A fost urmărit penal în 5 dosre de corupție și a fugit în Serbia de unde nu s-a mai întors. Cu două luni înainte să dispară din România, în 2016, Sebastian Ghiță ne-a acordat un interviu despre piață românească de IT.
Sebastian Ghiță: „Pentru că nu există servicii publice digitale, ca să nu evităm subiectul emisiunii. În realitate, în România, serviciile publice nu sunt digitalizate. Hai să nu ne dăm după deget. Toată această zonă a serviciilor informatice publice și în general a informației și a serviciilor informatice către cetățeni a fost gestionată de serviciile de informație. O mare influență asupra felului în care România s-a dezvoltat în acest domeniu, nu știu, în agricultură sau în construcții, dar în IT, serviciile de informații din România au avut un mare și important rol. Nu știu dacă bun sau...”
Reporter: „Acum vă referiți și la dumneavoastră?”
Sebastian Ghiță: „Nu, mă refer la SRI, SIE, STS, SPP.”
După rostogolirea dosarelor penale, vechii titulari ai firmelor au dispărut din firme și astăzi piață de servicii IT pentru statul român este dominată de structuri provenite sau apropiate acelorași grupări economice.
Cele mai multe contracte cu instituțiile statului le-au luat companii cu legături între ele din grupul Siveco. Singuri sau în asociere cu alte firme au contractat peste 666 de milioane de lei în ultimii ani.
Pe locul secund se clasează Metaminds, o companie deținută de foști apropiați de-ai lui Sebastian Ghiță cu expertiză în zona IT.
Trencadis Corp aflată în top este controlată de un fost angajat al guvernului, dar în acționariat apare și un fond de investiții legat de Frank Timiș, inițiatorul proiectului Roșia Montană Gold Corporation. Compania a avut o ascensiune importantă în participarea la licitații cu instituții publice.
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Nu e de fiecare dată furăciune golăneală. E pur și simplu neputință. De multe ori e neputință. Adică neștiință și neputință. Și atunci firmele care știu și ar putea să livreze, nu vin. Nu vin să-și bată capul cu așa ceva. Cu un proces în care ei nu se simt că sunt o concurență corectă, liberă, pentru că nu sunt. Sunt unii care știu calea foarte bine, știu să navigheze și sunt alții foarte buni pe care nu o știu. Și nu o să vină.”
Ani de zile contractele de digitalizare ale statului roman au fost adjudecate de cam aceleași firme care aveau expertiză, dar și cunoștințele necesare.
Mihai Matei, Asociația patronală a Industriei de software și servicii: „În momentul în care tu ai o piață care nu este funcțională, nu este deschisă, automat ceilalți jucători din piață care nu au acces la oportunitățile alea, deci la oportunitățile astea de a crea sisteme digitale pentru stat, se vor detașa de piața respectivă atâta timp cât domeniul privat vede că nu există oportunități deschise, nu există oportunități în sectorul public, atunci își va concentra efortul ei să vă uită în altă parte. Realitatea este că industria românească de software, vorbim de companiile românești care creează lucruri neapărat de multinaționale, care creează global, companiile astea românești, în general, s-au uitat în sectorul privat românesc, o bună parte, și după aia s-au uitat foarte mult în exterior.”
În afară de cele 6 miliarde de euro din PNRR pentru digitalizare, se pregătesc în Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - POCIDIF, al Uniunii Europene alte câteva sute de milioane de euro pentru România.
Reporter: „Cu cine lucrăm?”
Mihai Matei, Asociația patronală a Industriei de software și servicii: „Foarte bună întrebare. Nu știu să-ți spun. Trebuie rezolvată în principal problemă asta de încredere, știi cum vorbeam. Problema fundamentală a societății noastre este lipsa de încredere. Nu mă uit la cauze acum. Dar noi dacă te uiți, nu știu, instituția cu instituția asta, cu instituția de vis-a-vis, ele nu au încredere între ele . Oamenii între ei nu au încredere. Cetățeanul nu are încredere în instituția asta, instituția asta nu are încredere în cetățean. Chestia asta creează niște disfuncționalități fantastice, inclusiv de piață. ”
Sabin Sărmaș, fost președinte Comisia IT&C Camera Deputatilor: „Faci niște proiecte pentru mediul privat, dar nu apoi să le gândești, pe ultima, pe picior, și dai bani în privat. Privatul îi toacă pe toți, adică absorpție în zona privata de companie poate să fie enorm de mare. Numai că, dacă facem așa, de fapt, cheltuim niște bani extrem de ineficient. Și miza este să cheltuim eficient. Dificultatea vine din aceste mari proiecte și abordarea asta cu proiecte mamut. Facem un proiect de 100 de milioane de euro, de 150 de milioane de euro. Proiecte pe care statul nu le poate gestiona. Nu spun că nu e normal să fie scumpe, dar sunt. Sunt mult prea mari, mult prea ambițioase pentru capacitatea noastră de a ne duce. Noi ne vrem să rezolvăm cu o soluție totul acum și intrăm într-o procedură de scriere, o mie de contestații, timp de achiziție super mare. Pe când ajungem la implementare, pe care nu o putem controla și nu putem să vedem dacă se implementează exact ceea ce ne trebuie, deja tehnologia e depășită.”
