Un studiu realizat de cercetători spanioli arată că excrementele acestor păsări generează sute de mii de tone de metan anual, iar estimările ar putea ajunge la aproximativ șapte milioane de tone dacă este luată în calcul întreaga suprafață influențată de activitatea pinguinilor, scrie csic.es.
Cercetarea a fost realizată de specialiștii Institutului de Științe Marine din Andaluzia (ICMAN), parte a Consiliului Superior pentru Cercetare Științifică din Spania (CSIC), în colaborare cu Universitatea din Granada. Rezultatele, publicate în revista Climate and Atmospheric Science, scot în evidență o sursă naturală de metan care nu fusese cuantificată până acum la această scară.
Descoperirea care schimbă perspectiva asupra emisiilor de metan
Metanul este un gaz cu efect de seră care rămâne în atmosferă mai puțin timp decât dioxidul de carbon, dar are o capacitate mult mai mare de a reține căldura. Identificarea tuturor surselor sale este importantă pentru înțelegerea mecanismelor care influențează schimbările climatice.
Până acum, cercetările s-au concentrat în principal asupra emisiilor provenite din activitățile umane, precum exploatarea combustibililor fosili, agricultura și gestionarea deșeurilor, dar și asupra creșterii animalelor domestice.
Coloniile masive de păsări sălbatice din regiunile polare au primit mai puțină atenție în acest context. În cazul pinguinilor, acumularea guano-ului, adică a excrementelor, creează condiții în care materia organică se descompune și microorganismele din sol pot produce metan.
„Guano-ul acumulat în aceste populații de păsări, care pot număra zeci de mii de exemplare, generează puncte cu emisii de metan extraordinar de intense, care până acum nu fuseseră măsurate sau cuantificate direct pe teren”, explică Alejandro Román, cercetător la ICMAN-CSIC și autorul principal al studiului.
Potrivit cercetării, guano-ul produs de coloniile de pinguini antarctici cu bărbie (Pygoscelis antarcticus) este asociat cu emisii de aproximativ 490.000 de tone de metan pe an.
Estimarea reprezintă o contribuție importantă la emisiile naturale ale acestui gaz și este comparabilă cu cea atribuită oceanului costier global, respectiv zonelor marine aflate în apropierea coastelor lumii.
Pentru a calcula aceste emisii, cercetătorii au efectuat măsurători directe în două colonii mari de pinguini de pe Insula Deception, din arhipelagul Insulelor Shetland de Sud, în Antarctica. Echipa a utilizat analizoare de gaze de înaltă precizie și drone echipate cu senzori optici RGB și multispectrali, cu ajutorul cărora a cartografiat suprafețele acoperite de guano și a estimat dimensiunea coloniilor.
Estimările ar putea ajunge la șapte milioane de tone
Cifra de 490.000 de tone pe an nu reprezintă singura estimare prezentată de cercetători. Dacă este luată în calcul întreaga suprafață de sol influențată de prezența și activitatea pinguinilor, emisiile ar putea ajunge la aproximativ șapte milioane de tone de metan anual.
Această estimare extinsă include nu doar zonele acoperite vizibil de guano, ci și suprafețele în care activitatea păsărilor poate modifica solul și poate favoriza procesele biologice responsabile de producerea metanului.
„Dacă luăm în considerare suprafața solului de pe continentul antarctic aflată sub influența directă a acestor păsări, nu doar zonele în care guano-ul este vizibil, ci întreaga suprafață în care prezența și activitatea pinguinilor pot influența solul și, prin urmare, pot contribui la emisiile de metan, acestea ar putea ajunge la aproximativ șapte milioane de tone de metan anual”, afirmă Emma Huertas, cercetătoare principală a proiectului DICHOSO, alături de Antonio Tovar.
Potrivit cercetătoarei, ordinul de mărime al acestei estimări este comparabil cu cel al emisiilor globale atribuite altor surse asociate activității animalelor, precum termitele.
Cum ar putea influența schimbările climatice aceste emisii
Descoperirea evidențiază o componentă insuficient cunoscută a ciclului global al metanului. Autorii studiului consideră că emisiile provenite din coloniile de pinguini ar trebui luate în calcul în viitoarele inventare globale ale acestui gaz.
Cercetătorii atrag atenția că fenomenul trebuie analizat și în contextul schimbărilor climatice din Antarctica. Modificările mediului pot influența atât dimensiunea populațiilor de pinguini, cât și activitatea microorganismelor din sol.
Aceste microorganisme joacă un rol esențial în descompunerea guano-ului și în producerea metanului. Prin urmare, schimbările condițiilor de mediu ar putea modifica, în timp, cantitatea de gaz eliberată în atmosferă.
Studiul deschide astfel o nouă direcție de cercetare privind rolul ecosistemelor polare în ciclul global al metanului și subliniază necesitatea unor estimări mai precise ale emisiilor naturale care contribuie la schimbările climatice.
