Sportivii, în alertă după cazurile de dopaj Sinner şi Swiatek. Ei se tem de eventuale contaminări
În timp ce Jannik Sinner şi Iga Swiatek se pregătesc pentru noul sezon după un an în care au fost găsiţi vinovaţi de încălcarea regulilor antidoping.
Testele antidoping pozitive din cauza contaminării sunt o temere reală pentru mulţi dintre colegii lor profesionişti, relatează Reuters.
Cele două vedete au cheltuit mici averi pentru a dovedi rapid modul în care substanţele interzise au pătruns în corpurile lor, însă alţi jucători, dintre care mulţi nu au la dispoziţie resurse financiare uriaşe, sunt pe bună dreptate neliniştiţi.
"Multe dintre jucătoarele pe care le cunosc sunt destul de îngrijorate", a declarat Emma Răducanu, fostă campioană la US Open, pentru presa britanică. „Tot ceea ce luăm, suntem conştienţi de situaţie şi de cât de uşor pot fi contaminate lucrurile. Sunt anumite suplimente pe care aş vrea să le iau, dar nu le pot lua pentru că sunt vândute fără reţetă şi nu sunt testate pe loturi.”
Răducanu a spus că testarea pe loturi a suplimentelor costă peste 1.000 de dolari.
Rusul Andrei Rublev, fost număr cinci mondial, a susţinut comentariile lui Răducanu, spunând că îi este "super frică" să ingereze ceva despre care nu este absolut sigur.
Academicianul Andrea Petroczi, cu sediul la Londra, care este implicat în cercetarea antidoping, a declarat că sondajele au arătat preocupări tot mai mari în rândul sportivilor de elită din întreaga lume cu privire la încălcările regulamentelor antidoping cauzate de contaminare.
„(Ei) şi-au exprimat teama şi anxietatea cu privire la încălcarea neintenţionată a normelor antidoping care ar putea avea consecinţe grave asupra reputaţiei, carierei şi mijloacelor lor de trai”, a declarat Petroczi pentru Reuters
Mulţi sportivi îşi iau măsuri de precauţie, a spus Petroczi, inclusiv verificarea meticuloasă a medicamentelor, evitarea tratamentelor inutile, utilizarea suplimentelor testate de terţi şi înregistrarea numerelor de lot ale suplimentelor şi medicamentelor.
Unii merg atât de departe încât ţin jurnale şi evită anumite alimente în anumite ţări, dar înţeleg că şi cele mai înalte niveluri de vigilenţă nu pot elimina complet riscul de contaminare sau de expunere la mediu.
„Este important, de asemenea, să recunoaştem că resursele şi strategiile necesare pentru acest nivel de vigilenţă nu sunt universal accesibile”, a adăugat Petroczi, profesor de sănătate publică la Universitatea Kingston.
„Există o diviziune clară „Global Nord”/„Global Sud”, cu disparităţi în educaţie, resurse şi sisteme de sprijin, lăsând mulţi sportivi mai vulnerabili.”
Sinner a fost exonerat de vină după ce a reuşit să convingă autorităţile antidoping că urmele de clostebol, steroid anabolic androgen aflat în organismul său, proveneau de la fizioterapeutul său în timpul masajelor.
Cu toate acestea, un apel împotriva acestui verdict din partea Agenţiei Mondiale Anti-Doping înseamnă că Sinner, campionul de la Australian Open şi US Open, are în continuare riscul unei interdicţii de până la doi ani.
Swiatek a acceptat o suspendare de o lună după un test pozitiv pentru trimetazidină, un modulator hormonal şi metabolic, despre care a spus că a fost rezultatul contaminării medicaţiei sale pentru somn.
Numărul doi mondial a declarat pentru postul de televiziune polonez TVN24 că a cheltuit 70 000 de dolari pe un avocat şi puţin peste 15 000 de dolari pe expertize în apărarea sa în acest caz.
Rapiditatea cu care au fost soluţionate cazurile lui Sinner şi Swiatek a aruncat, de asemenea, o lumină dură asupra sistemului antidoping, după ce fostul număr unu mondial Simona Halep şi britanica Tara Moore au criticat oficialii pentru întârzierile prelungite în propriile lor cazuri.
Programul antidoping în tenis a fost supervizat anterior de Federaţia Internaţională de Tenis înainte ca cele şapte organisme de conducere ale sportului să formeze Agenţia Internaţională de Integritate în Tenis (ITIA) în 2021, în urma unei revizuiri cuprinzătoare.
Deoarece ITIA a început să se ocupe de antidoping pe lângă combaterea corupţiei din 2022, cazurile lui Sinner şi Swiatek sunt cele mai importante cazuri de jucători care au fost investigate de agenţie, deoarece ambii erau numărul unu mondial atunci când nu au trecut testele.
ITIA susţine că toate cazurile de dopaj sunt tratate pe baza faptelor şi a dovezilor şi nu pe baza numelui, clasamentului sau naţionalităţii unui jucător, însă nu a reuşit să înlăture complet acuzaţiile privind existenţa unui sistem cu două măsuri.
Petroczi a adăugat că imposibilitatea de a avea acces la reprezentare juridică şi la teste analitice avansate ar afecta capacitatea unui sportiv de a combate un caz de dopaj, iar federaţiile sportive şi organizaţiile antidopaj trebuie să abordeze această disparitate de resurse.
„Eforturile ar putea include asigurarea unui acces echitabil la asistenţă de specialitate, asigurarea transparenţei proceselor şi explorarea modalităţilor de atenuare a impactului deficitului de resurse”, a declarat Petroczi.
Spre deosebire de alţi sportivi de elită, jucătorii de tenis lucrează efectiv pe cont propriu, iar timpul petrecut în afara jocului pentru a servi sau a lupta împotriva unei interdicţii de dopaj înseamnă o pierdere de venit.
Rublev, numărul opt mondial, a cerut hotărâri mai rapide în cazurile de contaminare accidentală şi o anumită relaxare a regulilor.
„Desigur, vrei să ai un sport curat”, a declarat el pentru site-ul Tennis Majors. "Dar vrei, de asemenea, (să fie) nu atât de strict, pentru că atunci faci ca toţi jucătorii de tenis să fie atât de speriaţi încât chiar şi acele situaţii (care nu sunt din vina ta) să te coste un an. Nu ar trebui să fie aşa”.
