România, la coada Europei în ceea ce priveşte numărul angajaţilor din domeniul curățeniei
Dacă vi se pare că în birourile, blocurile de locuinţe, magazinele şi instituţiile din România este multă mizerie, nu vă înşelaţi.
Suntem la coadă Europei în ceea ce priveşte numărul angajaţilor care se ocupă de curăţenia generală a clădirilor.
Doar 0,5% din forţa noastră de muncă lucrează în acest domeniu, în care media europeană este de 2,3%. Bulgaria este singura ţară aflată în spatele nostru.
Paradoxal, deşi avem forţa de muncă disponibilă şi cerere pe piaţă, românii nu se înghesuie să obţină un post în domeniul curăţeniei. Firmele care activează în acest sector găsesc cu greu angajaţi, chiar dacă nu cer niciun certificat de calificare.
Andreea Mija, administrator firmă de curățenie: "La începutul anului trecut chiar eram pregătiţi să apelăm la forţa de muncă extracomunitară pentru că era o provocare să mai găseşti angajaţi. Și în prezent avem posturi care trebuie ocupate şi recrutam personal."
De regulă, agenţii de curăţenie sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, ceea ce face jobul total neatractiv.
Teodora Constantin, manager firmă de curățenie: "Ne-am lovit şi noi de problema asta, persoane venite din străinătate, sau care ştiau că în străinătate, la curăţenie, se plăteşte mult mai bine."
La blocurile de locuinţe, multe femei de serviciu sunt plătite la negru. Chiar şi asociaţiile de proprietari dispuse să angajeze cu carte de munca au dificultăţi.
Mircea Sburlan, administrator de bloc: "Acum e mai dificil să găsim personal, mai am o scară în cartier şi am căutat puţin până am reuşit să găsesc. Vor bani mulţi, muncă puţină dacă se poate, sunt şi greu de găsit."
Un raport Eurostat arată că ne aflam printre ţările europene cu cel mai mic număr de agenţi de curăţenie raportat la totalul de angajaţi: doar 5 dintr-o mie. Spre deosebire de noi, în Belgia 39 de lucrători dintr-o mie dau cu mopul în diverse clădiri.
Anul trecut, când mulţi oameni au lucrat de acasă, numărul agenţilor de curăţenie din clădirile de birouri a scăzut şi mai mult.
Claudia Ivanus, asistent manager administrator clădire de birouri: "Am redus numărul oamenilor la curăţenie de la 6 persoane la 4 persoane, adică două persoane pe un schimb în loc de 3."
Există însă şi reversul medaliei: cum multe domenii au fost afectate de pandemie, cei rămaşi fără un loc de muncă au fost nevoiţi să lucreze şi la curățenie. Aşa i s-a întâmplat şi lui Mihai, care era pianist într-un restaurant.
Cu cât avem mai puţini agenţi de curăţenie, cu atât ar trebui să fim mai reponsabili.
Avem un singur agent de curăţenie la 850 de locuitori, potrivit datelor Eurostat. Ca să vă faceţi o idee, să ne comparăm cu Belgia, fruntaşa Europei la acest capitol: are o populaţie jumătate cât a noastră, dar de cinci ori mai mulţi angajaţi care fac curat în birouri, magazine, blocuri de locuinţe sau şcoli.
.webp)
